Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Trei decenii de la unificarea Germaniei

Humboldt-Forum, pe locul fostului Parlament estic din Berlin

Festivităţile centrale, dedicate celei de-a 30-a aniversări a unificării celor două Germanii, se vor desfăşura sîmbătă la Potsdam, capitala land-ului răsăritean Brandenburg.Cu prilejul jubileului, a avut loc deja astăzi, în parlamentul federal din Berlin, în Bundestag, o şedinţă festivă. 

Cu acest prilej, s-au reliefat nu numai izbînzile, ci şi insuccesele. Unificarea oficială a celor două state germane a avut loc pe data de 3 octombrie 1990.

În opinia lui Olaf Scholz, vicecancelar şi ministru social-democrat al finanţelor, unificarea Germaniei „a fost un succes” şi „un moment special al istoriei”. Totuşi, a declarat el în cuvîntarea rostită în faţa Bundestag-ului, mai există multe de făcut.

Astfel, decalajul est-vest încă nu a fost depăşit, mai ales în ceea ce priveşte armonizarea salariilor şi pensiilor.

În cuvîntarea sa, Scholz s-a referit şi la contribuţia Germaniei unificate la integrarea europeană, comparînd unificarea de acum 30 de ani cu procesul de unificare a continentului.

Şeful Partidului Liberal a omagiat în cuvîntarea sa pe cei care au contribuit în 1989 la răsturnarea regimului dictatorial comunist.

În opinia deputatului partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD), Chrupalla, unificarea a constitiuit „un act patriotic” pentru care au luptat oamenii din răsărit.

Cu toate că şedinţa parlamentului a decurs într-un spirit festiv a avut loc şi un incident, provocat de către deputatul AfD, Marc Jongen. Acesta a comparat Germania de astăzi cu fosta Germanie de est, afirmînd că RFG-ul se află pe „calea construirii socialismului”. Alţi doi deputaţi ai partidului naţionalist-autoritar au fost amendaţi pentru conturbarea şedinţei.

Pentru comparaţii inadecvate, similare, festivităţile care vor avea loc în Landtag-ul din Saxonia vor fi boicotate de către deputataţii Partidului Social-Democrat, Partidului Stîngii şi celui ecologist. Deputaţii şi-au motivat decizia prin faptul că alocuţiunea festivă o va rosti Arnold Vaatz, un fost opozant est-german, astăzi deputat creştin-democrat în Bundestag.

Vaatz a devenit ţinta criticilor din cauza unui editorial semnat în august, în publicaţia ultraconservatoare „Tichys Einblick” (ediţia din 5 august 2020). În articolul său, Vaatz a atacat intervenţia poliţiei berlineze împotriva participanţilor la o demonstraţie a coronascepticilor şi a unor radicali de dreapta care neagă sau bagatelizează pericolul infectării. Controversa s-a iscat în jurul comparaţiei poliţiei vestberlineze cu cea din defuncta Germanie comunistă. Teologul Frank Richter, deputat social-democrat în Landtag-ul din Saxonia, a criticat comparaţiile Republicii Federale cu fosta Republică Democrată Germană (RDG), calificîndu-le într-un interviu, acordat postului de radio mdr, drept „insuportabile, provocatoare şi conectabile cu poziţiile Noii Drepte”.  

Diferenţele care persistă între partea de est şi de vest se desprind şi din cîteva sondaje.

Astfel, dintr-un sondaj Forsa comandat de Fundaţia federală care se ocupă de reconsiderarea trecutului comunist (Bundesstiftung Aufarbeitung), rezultă că numai 47 la sută dintre toţi cetăţenii germani cred că procesul de apropiere s-a încheiat. În est, numai fiecare al patrulea (adică 49 %) crede că încă nu se poate vorbi despre o unitate definitivată. Îngrijorător este şi faptul că 18 la sută dintre locuitorii estici spun că astăzi drepturile cetăţenilor sînt îngrădite ca în defuncta Republică Democrată Germană. Totuşi, 80 la sută dintre ei resping această perspectivă trivializatoare a unei dictaturi care a dispărut în urmă cu peste trei decenii.

O creştere semnificativă a scepticismului faţă de sistemului democratic se desprinde şi din „Raportul anual al Guvernului Federal privind starea unităţii germane 2020”. Dacă în vest, 91 la sută din populaţie consideră democraţia drept cea mai bună formă statală, în est doar 78 la sută sînt de aceeaşi părere. Diferenţe considerabile între populaţia din vest şi est există şi în ceea ce priveşte atitudinea faţă de străini sau împărtăşirea unor convingeri radicale de dreapta.