Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Banii europeni și statul de drept, divergența care blochează 1.800 de miliarde de euro

parlament_european.jpg

Image source: 
Facebook / European Parliament

Liderii celor mai mari patru grupuri politice din Parlamentul European, cu trimis Consiliului European, Consiliului Uniunii și Comisiei Europene un mesaj ferm în legătură cu relația fintre finanțările europene și statul de drept.

Mesajul este semnat de Dacian Cioloș, președintele Grupului Renew Europe, Manfred Weber, președintele Grupului PPE , Iratxe Garcia Pérez, președintele Grupului Socialiștilor și Democraților, Ska Keller și Philippe Lamberts, copreședinți ai Grupului Verzilor / Alianța Liberă Europeană.

Adoptarea Bugetului Uniunii Europene și a planului de redresare New Generation EU se află încă în impas. Cele 1800 de miliarde, sub formă de subvenții și credite, cuprinse în cele două dispozitive, ar trebui să fie disponibile încă din prima zi a anului viitor. Dar actele normative nu pot fi adoptate din cauza divergențelor majore ditre cele două entități legislative ale Uniunii Europene, Parlamentul și Consiliul.

O scrisoare semnată de liderii principalelor grupuri politice din Parlamentul European ilustrează cum nu se poate mai bine blocajul în care s-a ajuns. Documentul a fost publicat în mai multe medii europene, iar în România pe pagina Digi24.

Pe scurt, mărul discordiei este felul în care finanțările vor fi legate de respectarea de către statele membre a normelor privind statul de drept.

Cei patru semnatari din partea Parlamentului European insistă ca decizia cu privire la posibile sancțiuni să fie delegată Comisiei și să poată fi anulată numai prin vot cu majoritate calificată în Consiliu.

În plus, Comisia ar trebui să își fundamenteze concluziile pe noul raport anual al statului de drept, bazându-se și pe un grup independent de experți.

O poziție fundamental diferită de cea a Consiliului, instituție care dorește să decidă ea sancțiunile, la propunerea Comisiei. În plus, statul membru în cauză ar putea cere amânarea sancțiunilor, până la următoarea reuniune a Consiliului.

Nu ar trebui să fie permisă nicio formă de scăpare și nicio posibilitate de a amâna verdictul, sunt însă de părere liderii grupurilor parlamentare.

Ei consideră că în acest moment, ”sistemul nostru de justiție este în criză. Întregul nostru edificiu juridic european se clatină atunci când unul dintre guvernele noastre le pune botniță judecătorilor și crează un climat de frică și control la toate nivelurile sistemului său judiciar”.

Cei patru lideri deplâng, de asemenea, atacurile la adresa libertății presei și atrag atenția că și piața internă se află sub amenințare, câtă vreme, în unele state membre, ”o mână de oameni preiau controlul fondurilor publice, al sistemelor de achiziții și, astfel, corupția devine normă”.

Adevărul este că a decide cine să aibă rolul principal în declanșarea sancțiunilor este o chestiune foarte complicată, care atinge chiar inima sistemului european.

Comisia este în esență, un organism tehnic, care ar trebui să se bazeze pe un alt document tehnic, raportul anual privind justiția. Verdictul ar fi rapid și implacabil.

Consiliul este însă un organism politic, unde hotărârile se iau prin majoritate calificată sau unanimitate. Ceea ce le permite unor state membre să blocheze decizii care nu le convin. Consiliul este bazat pe negocieri și conferă guvernelor statelor membre numeroase pârghii de acțiune.

Dacă decizia privind legarea fondurilor de statul de drept ar reveni Comisiei, atunci o bucățică din puterea statelor membre s-ar transfera către instituțiile de la Bruxelles. Ar fi încă un pas către Europa federală, după remarcabila străpungere a emiterii de datorii comune.

Vor accepta statele membre? Aceasta-i întrebarea.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica din 7 octombrie 2020