Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum au salvat Pavel Chinezu și Ștefan Bathory Transilvania și Valahia de la a deveni pașalâcuri

pavel_chinezul.jpg

Statuia lui Pavel Chinezu din ansamblul monumental Matia Corvin de la Cluj. Sculptor: Ioan Fadrus
Image source: 
commons.wikimedia.org

În data de 13 octombrie 1479, Transilvania era salvată de transformarea în pașalâc otoman după o bătălie din care s-a născut legenda unor eroi precum Pavel Chinezu sau Ștefan Bathory. Este vorba de bătălia de la Câmpul Pâinii, care a pus capăt unei invazii otomane la nord de Carpați. Oastea otomană devastase zona locuită de sași, iar oastea condusă de voievodul Ștefan Bathory era ultimul obstacol al otomanilor până în regatul Poloniei.

În anul 1479, sultanul Mahomed al II-lea, Cuceritorul Constantinopolelui, dorea să transforme Țara Românească și Transilvania în pașalâcuri otomane.

Pe tronul din București se afla Basarab Țepeluș. Unii istorici cred că acesta ar fi putut să fie instalat, în cazul unei victorii otomane, pe tronul Moldovei, ocupat pe atunci de Ștefan cel Mare, dacă otomanii ar fi transformat Valahia și Transilvania în pașalâcuri.

Basarab Țepeluș s-a aliat cu otomanii, iar oastea otomană, împreună cu cea valahă, au trecut la nord de Carpați. Otomanii au trecut prin pasul Turnu, iar valahii pe la Obârșia Lotrului. Inițial, prima lor țintă era Sibiul. Însă calea spre Sibiu era anevoioasă, pentru că voievodul Transilvaniei, Ștefan Bathory, se afla încă din august în cetatea Sebeșului pentru a organiza apărarea Transilvaniei de Sud.

Voievodul Transilvaniei a ordonat trupelor din Transilvania să se strângă în cetate la Alba Iulia. Acolo s-au strâns 16.000 de secui călări, 10.000 de sași înzăuați, 10.000 de români din comitatele Bihor și Maramureș, precum și 10.000 de nobili călări din comitatele Transilvaniei.

Ștefan Bathory a cerut ajutor de la comitele Timișoarei, Pavel Chinezu. Regele Matia Corvin i-a ordonat lui Pavel Chinezu să plece spre Transilvania în fruntea cavaleriei regale, care grupa 10.000 de cavaleri cuirasați.

Despotul Serbiei a trimis și 900 de husari sârbi. În oastea creștină se aflau și 2.000 de soldați munteni, comandați de voievodul exilat al Valahiei, Laiotă Basarab.

Otomanii aveau câteva zeci de mii de akângii, precum și 2.000 de oșteni aflați sub comanda lui Basarab Țepeluș. Otomanii au jefuit așezările săsești dintre Sebeș și Orăștie. De asemenea, au fost trimise detașamente de pradă spre nord, spre Alba Iulia.

Apropierea cavaleriei regale comandate de Pavel Chinezu i-a determinat pe otomani să se gândească la retragere. Cele două oști s-au întâlnit pe Câmpul Pâinii, unde voievodul Ștefan Bathory a ocupat culmile dealurilor care înconjoară câmpul. A urmat o încleștare dură. Oastea lui Ștefan Bathory era ultima forță din Transilvania capabilă să se opună otomanilor.

Bătălia a fost purtată pe muchie de cuțit. Soarta bătăliei a fost decisă de ofensiva sașilor și a oștenilor lui Laiotă Basarab, dornici să se răzbune după jefuirea satelor lor, precum și de intervenția lui Pavel Chinezu, în fruntea celor 10.000 de cavaleri.

În bătălie, Pavel Chinezu l-a ucis pe comandantul otoman Isa bey. Victoria creștinilor a salvat Transilvania și Valahia, deopotrivă.

Regele Matia Corvin a ordonat ridicarea unei capele pe locul în care au fost înmormântați eroii transilvăneni. Capela a căzut în ruină, iar pe locul bătăliei se află acum un monument ridicat în 1929, la inițiativa Reginei Maria și a lui Nicolae Iorga.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Pagina de istorie din 13 octombrie 2020