Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Coronavirusul epuizează femeile din Serbia și aduce amenzi pe factura la lumină în Albania

curatenie.jpg

Image source: 
pixabay.com

*Pandemia de coronavirus a accentuat inegalitățile dintre femei și bărbați în privința îndatoririlor casnice, scrie un ziar din Serbia. În timp ce sârboaicele au preluat în tăcere de 2-3 ori mai multe îndatoriri, jurnaliștii sârbi amintesc că un grup de nemțoaice a facturat guvernul pentru munca suplimentară făcută în familie, cu ajutatul copiilor la teme și menajul din timpul carantinei;

* Premierul albanez își avertizează cetățenii că, dacă nu poartă mască, vor primi amenda pe factura de la lumină;

* Macedonia de Nord cere Uniunii Europene să recunoască faptul că în țară se vorbește o limbă de sine stătătoare și nu un dialect bulgăresc, cum susține Sofia.

„Inegalitățile de gen afectează toate domeniile vieții.” Acesta este titlul din www.politika.rs, care remarcă faptul că „pandemia a dezvăluit inegalitatea de gen care există în casă, întrucât multe femei cedează literalmente sub povara sarcinilor care au crescut de două sau de trei ori.”

„Fostul comisar pentru egalitate (din Serbia, n.r.,) Brankica Jankovic, consideră că vânturile puternice ale patriarhatului încă suflă în aceste zone și adaugă că în majoritatea familiilor, toată povara parentingului revine femeii, deși nu există dovezi biologice sau psihologice că mama hrănește, înfășoară și învață copilul mai bine decât tatăl”.

Pandemia de coronavirus a expus inegalitățile de gen atât de mult în casă, deoarece multe femei care lucrează „au preluat rolul de asistent didactic pentru copiii de școală, care trebuiau să urmeze cursuri online, iar a treia slujbă înseamnă să facă de mâncare, să spele și să călce hainele și să facă menajul,” spune Brankica Jankovic.

„Și, în timp ce femeile din Serbia și-au acceptat în tăcere noile obligații, un grup de femei din provincia germană Saxonia, a decis să factureze guvernul acelei țări pentru sarcinile suplimentare pe care au fost forțate să le îndeplinească în timpul carantinei. Este vorba despre femei care lucrează și care au trebuit să aibă grijă de copii, să-i ajute cu lecții, dar și să gătească, să spele, să călce și, dacă era nevoie, să joace rolul de psiholog pentru soț sau copii,” amintește fosta comisară din Serbia.

Factura nemțoaicelor pentru perioada 17 martie-15 mai, care include costuri suplimentare pentru energia și căldura folosite acasă cât timp familia nu a fost la muncă și la școală, a fost de 22.296 de euro.

„Deși în Serbia există aproximativ 180.000 mai multe femei decât bărbați, femeile din această țară se potrivesc stereotipului sexului slab - sunt plătite mai puțin, sunt mai puțin reprezentate în locurile în care soarta lor este decisă, mai puține femei decât bărbați lucrează, și, în general, trebuie să se mulțumească cu salarii mai mici. Statisticile privind inegalitatea de gen arată că femeile constituie o parte mai educată a populației care, paradoxal, își găsește un loc de muncă mult mai greu decât bărbații,” scriu jurnaliștii sârbi.

 

Premierul albanez: cine nu poarta mască primește amenda pe factura la lumină

De joi, 15 octombrie, masca este obligatorie peste tot în Albania, chiar și pe stradă, iar primul ministru, Edi Rama, își avertizează concetățenii că, dacă nu respectă această măsură, vor primi amenzile pe factura de la lumin, anunță shqipetarja.com.

„Masca va fi obligatorie peste tot, interior sau exterior, cu excepția casei, a restaurantelor și a barurilor une clienții sunt așezați la masă. (...) Amenda ar trebui să fie ultima decizie aplicată, iar oamenii să poarte mască și asta nu doar de frica amenzii. Consecințele nepurtării măștii se vor vedea în economia albaneză, dacă în ceea ce privește sănătatea, cuvintele intră pe o ureche și ies pe cealaltă,” a spus premierul Rama.

Oficialul albanez a declarat că statul încearcă să evite instituirea unei carantine generale, în ciuda creșterii numărului de cazuri. El a spus că în perioada toamnă-iarnă, capacitățile de testare pentru coronavirus vor fi sporite.

 

Macedonia de Nord transmite UE că vorbește macedoneana, nu un dialect bulgăresc

„Vicepremierul afacerilor europene din Macedonia de Nord, Nikola Dimitrov a declarat că Uniunea Europeană nu trebuie să permită ca limba macedoneană să devină un obstacol în calea integrării țării,” citim în sdk.mk. Oficialul a făcut acestă declarație pe 11 octombrie, de Ziua Revoltei Naționale al poporului macedonean contra fascismului. El a mărturisit că, dacă acest lucru se va întâmpla, nu va mai avea încredere în UE.

„Vă spun un lucru. Cred că nu este în spiritul european ca limba macedoneană să fie un obstacol în calea viitorului nostru și a integrării noastre europene. Dacă Uniunea Europeană permite ca acest lucru, atunci nu va mai merita adjectivul european și nu știu dacă vom putea crede într-o astfel de Uniune Europeană. Nu există prietenie fără respect reciproc. Oricine dorește să vadă oamenii macedoneni apropiați și prietenoși trebuie să accepte cine suntem și ce limbă vorbim, noi suntem macedoneni și vorbim macedoneană, ” a spus Dimitrov.

Limba macedoneană este subiect de dispută cu Bulgaria care susține că, în Macedonia de Nord, se vorbește de fapt bulgara, cu anumite diferențe, dar ar fi vorba de aceeași limbă. Uniunea Europeană a luat decizia de a începe negocierile de integrare completă cu Macedonia de Nord și a tradus acquisul comunitar în limba macedoneană, motiv de bucurie la Skopje, dar care a cauzat trimiterea de către Bulgaria a unui memorandum care explică poziția sa privind limba care se vorbește la vecini.

 

Bosnia nu trebuie doar să supraviețuiască, ci să facă reforme pentru a adera la UE

Mai multe instituții din Bosnia și Herzegovina au analizat felul în care se derulează activitățile autorităților pentru îndeplinirea a 14 condiții de aderare la Uniunea Europeană, impuse de către Bruxelles.

„Cum se poate accelera acest proces, în special adoptarea Legii privind conflictele de interese, Legea achizițiilor publice și modificările la Legea Consiliului superior al magistraților și procurorilor din Bosnia și Herțegovina? Lipsa voinței politice privind statul de drept ne poate costa scump?” se întreabă ba.n1info.com.

„În Balcani avem o abilitate pe care alții probabil nu o au, și aceasta este arta supraviețuirii. Avem o altă abilitate, și anume depășirea crizelor și obținerea de rezultate pozitive după acestea. Acum trebuie să facem ceva chiar mai bun de atât. Nu este suficient să supraviețuiești și să depășești crize. Este necesar să avem o succesiune continuă de reforme pentru a obține rezultate pozitive până la sfârșitul mandatului acestui guvern,” a spus Krassimir Nikolov, șeful departamentului de integrare la delegația UE din Bosnia și Herțegovina.

„Mi se pare că, în acest moment, realitatea politică din Bosnia și Herțegovina la nivel de stat nu este foarte roz din cauza relațiilor politice foarte proaste justificate de campania preelectorală pentru alegerile locale,” afirmă spune Šemsudin Mehmedović, membru SDA (Partidul Acțiunii Democratice, n.r.) al Camerei Reprezentanților.

„Sunt împotriva noilor condiții ale Comisiei Europene. Acestea ne îndepărtează în mod constant și ne certăm între noi – e ca și cum cineva vine cu alte condiții știind că nu le putem pune în aplicare,” adaugă Nikola Lovrinović, președintele Comisiei mixte pentru integrarea europeană.

 

Cum două festivaluri de artă urbană vorbesc lumii despre Kosovo

Publicația www.koha.net publică un interviu cu Agon Xhelili, directorul Centrului pentru Dezvoltarea Artei despre cele două festivaluri pentru dezvoltarea culturii urbane care, timp de 6 ani, au adus aproximativ 500 de artiști în Kosovo

Xhelili a vorbit, așadar, despre Festivalul de artă Guerlia și Întâlnirea stilurilor Kosovo, evenimente prin intermediul cărora, artistul spune că a dorit să își promoveze țara.

 „Cele două festivaluri de la Prishtina au transformat aproximativ 5.000 de metri pătrați de spații urâte în opere de artă, sau chiar în capodopere,” spune artistul. Potrivit acestuia, evenimentele nu aveau inițial sprijin instituțional, dar acum, lucrurile s-au schimbat.

„Începutul a fost dificil, aducând schimbări în cartiere și instituțiile au reacționat diferit. Acum Municipalitatea Pristina este colaboratorul nostru strategic, dar avem și sprijinul organizațiilor străine,  pe al ambasadelor diferitelor țări din Kosovo, întrucât cu aceste festivaluri vorbim lumii despre cultura noastră,” a spus Agon Xhelili.

 

Au participat la realizarea Revistei Presei din Balcanii de Vest:

Dejana Microvic Birtasic, Serbia

Besiana Krasniqi, Kosovo

Vladana Sivevska, Macedonia de Nord

Hana Hot, Bosnia și Herzegovina

Dafina Meco, Albania

 

Toate articolele din seria Europa Plus a RFI România aici

Revista presei din Balcanii de Vest, 15 octombrie 2020