Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Experți moldoveni: Multe promisiuni electorale nu sunt fezabile. Nu există o luptă reală între viziuni și doctrine

poza_voteaza.jpg

Peste 3 mln de moldoveni sunt așteptați să voteze la alegerile prezidențiale, din 1 noiembrie
Image source: 
RFI/Valeria Vițu

Cetățenii moldoveni sunt așteptați, pe 1 noiembrie, la urne, să-și aleagă viitorul președinte. Opt candidați s-au înscris în cursă - pro-ruși, pro-europeni, dar și unioniști. Marea majoritate a promisiunilor electorale ale candidaților nu sunt fezabile, acestea creează ”senzația unei licitații pentru voturi a candidaților electorali, spre exemplu, cine promite o pensie mai mare”. Nu reprezintă o luptă reală între viziuni, doctrine sau ideologii privind dezvoltarea țării sau soluționarea problemelor majore ale țării. Sunt doar câteva concluzii ale unui studiu, realizat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup de la Chișinău în parteneriat cu Friedrich Ebert Stiftung Moldova.

Experții moldoveni constată că, în această campanie electorală pentru alegerile prezidențiale, doar 5 din cei 8 candidați au publicat programe electorale, dintre care doar 3 candidați (Igor Dodon, Maia Sandu și Andrei Năstase) au venit cu programe relativ detaliate. Ceilalți candidați au ales prezentări destul de succinte sau chiar superficiale (1-2 pagini), fie s-au limitat la promisiuni exprimate în mod verbal. 

Totodată, analiza programelor și promisiunilor electorale ale candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova scoate în evidență tendința acestora de a depăși atribuțiile funcției respective stabilite de Constituție. Potrivit prevederilor legale, Republica Moldova este stat parlamentar, ceea ce sugerează că rolul-cheie în promovarea politicilor și reformelor revine Parlamentului, iar președintelui îi revine un spectru limitat de atribuții care se rezumă preponderent la cele din domeniul apărării și politici externe. Chiar dacă președintele are drept de inițiativă legislativă, spiritul Constituției sugerează foarte clar că domeniile de intervenție ale acestuia sunt destul de limitate.

”Programele și promisiunile electorale ale candidaților la prezidențialele din 2020 sunt mai curând specifice unui stat prezidențial, iar în unele cazuri acestea reflectă trăsături tipice mai curând unui regim paternalist unde practic toate domeniile de dezvoltare ale statului depind de președinte (de la salarii, pensii și îndemnizații la naștere până la terenuri de joacă, iluminat stradal și apeduct în sate și orașe). Prin urmare, marea majoritate a programelor și promisiunilor electorale ale candidaților la prezidențiale nu sunt conforme prevederilor constituționale”, mai relevă studiul, lansat la Chișinău.

În plus, experții moldoveni constată că, de cele mai multe ori, candidații electorali nu specifică cum și de unde vor mobiliza resursele financiare necesare și ce instrumente vor pune în practică pentru realizarea promisiunilor făcute. ”Spre exemplu, conform celor mai conservative calcule, promisiunile electorale ale candidatului independent, Igor Dodon, sunt estimate la circa 120 miliarde lei pentru mandatul de 4 ani, sau 10-11% din PIB și 37% din bugetul public național estimat pentru această perioadă de timp. Liderul PAS, Maia Sandu, vine cu un program de circa 50-55 miliarde lei sau circa 5% din PIB. Doar promisiunea Violetei Ivanov, candidata Partidului Șor, de a majora pensia minimă la 5000 lei, necesită o finanțare de circa 25 miliarde lei pe an sau 100 miliarde lei pentru întreg mandatul de 4 ani”.

”Evident că în contextul în care peste 90% din cheltuielile bugetare sunt destinate activităților recurente, deficitul bugetar în 2020 este estimat la circa 8% din PIB, iar sistemul de pensionare este unul deficitar, este evident că marea majoritate a acestor promisiuni electorale nu sunt fezabile”, punctează autorii studiului.

Experții de la Chișinău îi îndeamnă pe concurenții electorali să se angajeze în promisiuni electorale realiste, să se detașeze de populism și să propună viziuni complexe privind rolul președintelui în dezvoltarea țării. În același timp, analiștii de la Expert-Grup condamnă ”iresponsabilitatea acelor concurenți electorali care se întrec în promisiuni, fără a lua în calcul posibilitățile financiare și spațiul fiscal al țării, precum și mandatul atribuit de Constituție funcției de președinte al Republicii Moldova”. 

Corespondentul RFI, Valeria Vițu despre constatările experților moldoveni legate de campania electorală pentru prezidențiale