Andrei Țăranu : românii transmit un semnal politicienilor că nu au uitat de statul de drept

Potrivit anchetei sociologice, care s-a desfășurat la începutul lui octombrie anul curent, aproape opt din zece participanţi din întregul bloc comunitar sprijină acest concept. În România, 41% dintre români au afirmat că sunt total de acord cu această condiţionare, iar 41% au spus că tind să fie de acord. România este devansată în deschiderea populaţiei faţă de acest concept numai de Cipru, Luxemburg şi Austria împărţind locul al patrulea cu Grecia. În Ungaria şi Polonia, statele care se opun cel mai vocal acestei condiţionări a alocării fondurilor, doar 72% din populaţie susţine această condiţionare, unul dintre cele mai scăzute grade de sprijin din blocul comunitar.

Rezultatul sondajului nu e surprinzător, comentează la RFI politologul Andrei Țăranu. Acesta amintește de protestele masive din 2017 după ce fosta guvernare a încercat și, în parte, a reușit să aducă o serie de modificări controversate la legile justiției. Apoi, în 2019, referendumul pentru justiție a confirmat că pentru români respectarea statului de drept este importantă. Era oarecum normal, crede Andrei Țăranu, ca românii să sprijine ideea ca Uniunea Europeană să facăp la rândul ei presiuni asupra clasei politice de la București pentru a respecta principiile fundamentale ale construcției democratice europene.

Pe de altă parte, în ceea ce privește trendul invers din țări precum Ungaria și Polonia, unde condiționalitățile europene nu au sprijin în rândul populației, Andrei Țăranu spune că și aici lucrurile au o justificare : e vorba de cetățeni din state suveraniste, care consideră că politicile interne trebuie să fie doar apanajul statelor, nu al Uniunii Europene. Tocmai această rezistență a unor țări precum Cipru, Italia, Polonia sau Ungaria – mai spune politologul – va face destul de puțin plauzibilă aprobarea în Consiliul European a măsurii de a lega alocarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Ascultați interviul integral...