Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Mercenari sirieni în Nagorno-Karabakh. Plătiți de Turcia (reportaj France24)

De la sfârșitul lunii septembrie, conflictul armat din Nagorno-Karabakh, enclavă separatistă din Azerbaidjan revendicată de Armenia, face ravagii, în ciuda acordurilor de încetare a focului stabilite la începutul lunii octombrie. Mai multe videoclipuri difuzate online atestă prezența și implicarea mercenarilor sirieni, care luptă de partea azerilor, susținuți de Turcia. Autoritățile în cauză neagă categoric implicarea în aceste recrutări, în ciuda mărturiilor mai multor luptători sirieni de la fața locului...

De la începutul luptelor din 27 septembrie dintre armeni și azerbaidjeni, autoritățile azere nu au publicat încă cifre oficiale, dar au confirmat decesul a câteva zeci de civili. Acordul de încetare a focului stabilit pe 18 octombrie a fost încălcat de ambele părți, în câteva ore. În acest conflict, Turcia sprijină Azerbaidjanul, iar Armenia sprijină financiar și militar separatiștii din Nagorno-Karabakh.

Cu toate acestea, cel puțin patru videoclipuri identificate de jurnaliști și specialiști în geolocalizare atestă prezența luptătorilor sirieni pe front, în enclava azeră din Nagorno-Karabakh.

 

O tabără de antrenament pentru mercenari

 

 

Videoclipul distribuit începând cu 25 septembrie pe Telegram arată o tabără de antrenament pentru luptătorii sirieni care se pregătesc să plece în Azerbaidjan. Tinerii mercenari vorbesc în arabă, dar au un accent din nord-vestul Siriei, potrivit jurnaliștilor locali citați de France24.

Analizând elementele prezente, internautul "Obretix", un specialist în geolocalizare, a determinat locația filmărilor. Este o tabără militară situată lângă Hawar Kilis, nu departe de granița turcă din nordul Siriei, care a fost formată de Armata Siriană Liberă în 2016.

Facțiunile din Hawar Kilis participaseră deja la operațiunea militară turcă „Scutul Eufratului”, desfășurată în nord-vestul Siriei în primăvara anului 2017, atât împotriva regimului lui Bashar al-Assad, cât și a grupării statului Islamic.

Pe 27 septembrie, un alt videoclip a apărut pe rețelele de socializare siriene. Se poate vedea un convoi de luptători sirieni care sunt încurajați, în turcă, de localnici și de autorul videoclipului.

Luptătorii înarmați scandează: „[Profetul] Muhammad [va fi] întotdeauna ghidul nostru!”, Un strigăt de luptă caracteristic batalioanelor Armatei Naționale Siriene (ANS), ale căror facțiuni făceau parte din „Armata Siriană Liberă (ASL), o coaliție a grupurilor armate siriene rebele care s-au format în 2011 pentru a lupta împotriva regimului sirian.

Utilizatorii de internet și cei din mass-media specializați în geolocalizare au reușit să identifice locul în care a fost filmat acest al doilea videoclip grație elementelor vizuale: un bulevard din orașul Horadiz din sudul Azerbaidjanului, în regiunea Karabakh.

 

Invitație la dans și voie bună

Un al treilea videoclip, preluat pe 3 octombrie de paginile locale de știri din Alep, a fost filmat de un mercenar sirian. Acesta prezintă un logo (scris cu roșu): „Armata națională [siriană] din Azerbaidjan”.

Redacția France 24 a reușit să stabilească legătura dintre combatanții prezenți în acest videoclip și divizia Sultanului Murad, o subdiviziune a Armatei Naționale Siriene cu origini turcești. Pe fundalul videoclipului, se poate auzi muzică populară care laudă aceeași diviziune.

Autorul își invită colegii să danseze și să pozeze pentru videoclip. Apoi îi încurajează pe restul luptătorilor care au rămas în Siria să se ofere voluntari: „Sunteți bineveniți, alăturați-vă pentru a ne amuza împreună de Armenia!”, Unii dintre ei poartă uniforme militare și mitraliere.

Un alt videoclip, filmat pe front de un luptător care pretindea că aparține diviziei Hamza, ea însăși afiliată brigăzii al-Farouq (creată în 2011) a Armatei Naționale Siriene, în jurul datei de 3 octombrie și care circulă pe rețelele de socializare din 10 octombrie arată mai multe cadavre ale soldaților armeni. "Slavă Domnului, aici este prada de război și muniția lor. Dumnezeu ne va ajuta să biruim fiecare porc necredincios", spune  el, înaintând printre trupuri.

Jurnalistul Bellingcat, Alexander McKeever, a localizat scena: lângă Marjan, un sat din sudul Azerbaidjanului, la granița cu Iranul,  aflat sub control azer.

Deși luptătorii sirieni postează adesea videoclipuri despre implicarea lor în conflict pe rețelele de socializare, atât ministerul de apărare al Azerbaidjanului, cât și cel turc neagă categoric prezența lor  în Nagorno-Karabakh.

 

„Dimensiunea ideologică a dispărut. Motivația este salariul”

Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH), cel puțin 134 de mercenari sirieni au fost uciși în Azerbaidjan din 18 octombrie, din care 92 au fost repatriați.

Aceeași sursă susține că cel puțin 2.050 de mercenari au fost deplasați din Siria de la începutul conflictului armat, în grupuri de 400 de luptători. Redacția France 24 nu a putut verifica în mod independent aceste cifre și nu a reușit să contacteze vreun luptător sirian.

Potrivit cotidianului britanic The Independent, care a putut vorbi cu mercenarii care au plecat în Azerbaidjan, primele recrutări au avut loc în iulie, la începutul tensiunilor dintre Azerbaidjan și Armenia. Drept urmare, combatanților li s-ar fi promis o sumă cuprinsă între 1.200 de dolari pe lună (aproximativ 1.000 de euro) și 1.500 de dolari (aproximativ 1.250 de euro). Un salariu substanțial într-o țară în care 83% din populație trăiește sub pragul sărăciei, potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite din 2019.

Fanny Alarcon este expertă în grupuri siriene și jurnalistă a revistei Intelligence Online și explică:

Devine aproape normal ca Turcia să-și trimită luptătorii în conflictele armate. Nu sunt scumpi, sunt bine instruiți: este o forță de muncă accesibilă.

Acești luptători au nevoie de un salariu și știu să lupte. Turcia a intervenit oficial în 2017, 2018 și 2019 în nord-estul Siriei. În timpul fiecăreia dintre aceste operațiuni, ea nu a vrut să-și implice în mod direct armata și a recurs la acești luptători sirieni, care la rândul lor s-au transformat în asasini ai administrației autonome kurde.

În conflictul din Nagorno-Karabakh, alegerea nu este atât de asumată ca în Libia sau în nordul Siriei. Este un sprijin progresiv și, la prima vedere, autoritățile azere și turce nu au niciun interes să folosească mercenarii sirieni: nu le oferă o imagine bună, mai ales atunci când apar diverse videoclipuri.”

Fanny Alarcon observă că facțiunile armatei naționale siriene au convingeri ideologice diferite:

Fiecare dintre aceste grupuri are o poziție: nu sunt jihadiști. Turcia nu angajează astfel de oameni. Acestea sunt facțiuni care s-au format la începutul conflictului și care au luat naștere în nord-vestul Siriei, în special în Alep. Ei susțin că fac parte din ASL, care a fost, la momentul războiului civil sirian, o insurgență moderată împotriva regimului sirian, susținută de anumite state, inclusiv Franța și Statele Unite. Ulterior, când  ANS a fost convocată de Turcia în 2017 pentru a reuni insurgenții, dimensiunea ideologică a dispărut.

În cele din urmă, motivația mercenarilor sirieni este să fie plătiți, să aibă un loc de muncă și un salariu. Unii dintre ei par să se îndoiască de angajamentul lor de pe teren. Alții consideră că sunt doar mercenari a căror sarcină este să lupte.”

 

Discursul religios

Alte videoclipuri, publicate în Siria, surprind discursurile de recrutare conduse de șeici sau lideri responsabili de această misiune în orașele din nord-vest, afectate de război și sărăcie extremă. Un astfel de moment, verificat de mass-media locală Afrin Post, are loc în Shaykh al-Hadid, un oraș din regiunea Alep, la câțiva kilometri de granița cu Turcia.

Discursul a avut loc într-un cort instalat lângă orașul Jindires, la înmormântarea unui mercenar care a murit în Nagorno-Karabakh. "Umma este  astăzi în pericol, lupta noastră în Azerbaidjan este aceeași ca și în Levant. Este datoria ta [religioasă] să lupți în Libia și Azerbaidjan", spune șeicul în discursul său.

“Recrutarea se face prin intermediul serviciului de informații turc, care structurează ANS și desemnează liderii fracțiunilor pentru a-i aduce în Turcia și a merge în Armenia [așa cum a arătat agenția arabofonă Stepnews]. Recrutarea are loc prin acest serviciu de stat și nu prin  intermediul unor companii private precum grupul rus Wagner, care a recrutat mercenari pentru a lupta în Republica Centrafricană sau în Venezuela [așa cum a arătat Mondafrique]. Discursul religios a fost cu adevărat prezent în rândul sirienilor din 2011. Ascensiunea radicalismului se află astfel în centrul structurării insurgenței siriene.

În 2020, nu vedem o facțiune care să nu folosească discursul religios, acesta este baza. Cele mai radicale grupări ale rebeliunii siriene, cum ar fi Ahrar al-Sham sau Jabhat al-Nosra, au devenit foarte puternice pe parcursul războiului civil și au împins alte facțiuni, inclusiv mercenarii angajați de Turcia, la adoptarea aceluiași discurs.”

Potrivit bilanțului  din 18 octombrie, în Armenia peste 700 de persoane au murit, iar Azerbaidjanul a declarat decesul a 60 de civili.  Începând cu 8 octombrie, aproape jumătate din populația teritoriului disputat, Nagorno-Karabakh, fusese deja strămutată, adică aproape 75.000 de civili.

 

Traducere de Anda Costiuc după France24

Editor: Șerban Georgescu