Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


China și Statele Unite acționează economic pentru a dezbina Uniunea Europeană? (analiză)

nord_stream.png

Logo-ul ”North Stream 2” înscris pe o conductă, la uzina Chelyabinsk, din Rusia
Sursa imaginii: 
REUTERS / Maxim Shemetov

Estonia a găzduit săptămâna trecută Summitul celor trei Mări. Pe hârtie, inițiativa vizează îmbunătățirea infrastructurii în 12 state foste membre ale Pactului de la Varșovia și Austria, țări situate între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică. Dar încă de la crearea sa, Inițiativa celor trei mări a devenit un focar al tensiunilor internaționale...

Rezultatul Summitului Three Seas (I3M) din Estonia din acest an: garanții pentru împrumuturi de un miliard de dolari din partea Washingtonului, o investiție de 200 de milioane de dolari a gigantului tehnologic Google și promisiunile Estoniei (care găzduiește, de asemenea, Centrul de Excelență Cyber Defense de Cooperare NATO) de a crea infrastructura cibernetică a Inițiativei celor 3 Mări.

Dar I3M nu este doar un forum la care liderii naționali vin ca să se felicite reciproc.

I3M a fost creată de Polonia și Croația în 2015, dar adevăratul său mentor este grupul american think-tank Atlantic Council. Aparent, aceasta se concentrează pe promovarea investițiilor privind interconectarea Nord-Sud (infrastructură, transport, aprovizionare cu energie) pentru a contrabalansa modelul creat după Războiul rece, orientat pe direcția Est-Vest. Un exemplu ar putea fi conductele de gaz din Rusia care ajung în țările centrale ale UE prin Germania.

Fiind adesea presată de puterile europene și dezbinată pe plan intern, Polonia căuta alternative și a găsit un partener de nădejde:  SUA.

„Este vorba de un proiect geopolitic care vizează menținerea Europei centrale și de est în spațiul euro-atlantic și tăierea legăturilor cu Rusia”, a declarat Pierre-Emmanuel Thomann, președinte al think-tank-ului geopolitic Eurocontinent și lector la Universitatea din Lyon.

 

Gazele de șist din SUA

Nu în ultimul rând: I3M ar crea o piață pentru gazul de șist american, concurentul proiectului de gazoduct Nord Stream ruso-german, care pompează gazul furnizat de gigantul energetic rus Gazprom prin statele baltice, pe teritoriul UE.

Importanța pe care Washingtonul o atribuie proiectului a fost subliniată de președintele american Donald Trump, care a participat la Summitul I3M din Varșovia în 2017.

Acest lucru a captat atenția UE –care oricum nu prea era mulțumită de proiect - apoi membrul Consiliului European, Jean-Claude Juncker, a participat la reuniunea din 2018 a I3M la București, în timp ce Fondul de Dezvoltare Regională al UE a fost desemnat ca finanțator, cu 155 miliarde de euro.

”E bine dar nu e destul”, estimează profesorul Thomann, care spune că dezvoltarea infrastructurii din cele 12 state ale Inițiativei la nivel occidental ar necesita sume cuprinse între 500 și 600 de miliarde de dolari.

 

Covid-19 strică petrecerea

Din cauza pandemiei Covid-19, Summitul a fost susținut online, prin teleconferința.  Viitoarele alegeri din SUA împiedică celelalte țări să ia „decizii îndrăznețe”, spune Thomann, care a remarcat, de asemenea, prezența observatorilor germani și a UE care „nu și-au luat angajamente” în ceea ce privește finanțarea - în plus, nu s-a mai făcut nicio mențiune asupra celor 155 miliarde de euro datorați de Fondul de Dezvoltare Regională.

„Fondul de recuperare Covid-19 este, de asemenea, influențat de bugetul UE”, potrivit lui Thomann. "Din cauza crizei Covid-19 va exista o mare concurență între statele membre UE atunci când vine vorba de accesul la banii UE. Prioritățile s-au schimbat."

 

Europa va fi împărțită?

El a remarcat, de asemenea, o schimbare de atitudine față de proiect:

„Germania a fost de la început suspicioasă cu privire la proiect, deoarece a fost inițiat de SUA. În opinia Germaniei, I3M va crea o nouă uniune, care va diviza Europa.

Germania este bineînțeles împotrivă, ea este puterea centrală din Europa și încearcă să mențină sub influența sa toate țările din jur”.

Așadar, spune profesorul Thomann, Germania s-a alăturat I3M „pentru a neutraliza” tentativele care i-ar putea afecta interesele. Prin urmare, UE trebuie să se asigure că proiectul „nu va fi contrar obiectivelor sale”.

Problema este că, dacă nu se ajunge la suma estimată, de 500-600 de milioane de dolari, unele țări din I3M nu vor avea suficienți bani pentru a-și moderniza infrastructura.

Aici intervine China.

Inițiată de Beijing în 2012, Cooperarea dintre China și țările din Europa Centrală și de Est (CCCEEC), denumită astăzi și proiectul „17 + 1”, reunește un grup de națiuni europene și asiatice ca parte a inițiativei Chinei “Noul Drum al Mătăsii “(BRI), un proiect de infrastructură de trilioane de dolari care se întinde și pe teritoriul Asiei dar și al Europei.

 

„Rival sistemic”

Astfel, țările din Europa Centrală și de Est sunt în prima linie în bătălia geo-strategică dintre SUA și China, deoarece unele dintre țările CCCEEC, în special Polonia și Ungaria, fac parte, de asemenea, din Inițiativa celor trei Mări.

„Țările participante la inițiativa„ 17 +1 ” cred că interesele și prioritățile geopolitice, precum și concepțiile lor privind prioritățile europene nu sunt luate în considerare”, spune Thomann în articolul său „The Three Seas Initiative, un nou proiect în centrul rivalităților geopolitice europene și globale", publicat de Institute of East-Central Europe.

"Înființarea unei alianțe pentru a-și apăra mai bine poziția este un semn de neîncredere față de dominația pe care Germania și tandemul franco-german, o exercită asupra UE", spune el.

Dar UE a devenit din ce în ce mai suspectă cu privire la acțiunile Chinei în Europa. Cooperarea „17 + 1” a  dus la semnarea unor acorduri preliminare asociate cu BRI, fără a consulta mai întâi Bruxellesul. Unii politicieni europeni îi acuză pe chinezi de „cumpărarea Europei”.

În 2019, Bruxellesul a clasificat China drept un „rival sistemic”. Recent, președintele francez Emmanuel Macron a spus că UE are nevoie de o strategie unificată, nu de politici naționale individuale.

„Sunt de părere că noi, democrațiile de pe continentul european, trebuie să rămânem unite, să ne păstrăm valorile și să nu permitem altora să-și extindă schemele imperiale”, a declarat pentru RFI Veiko Spolitis, un fost parlamentar lituanian care lucrează acum la Institutul de Relații Internaționale din Riga.

Dar Bruxellesul, care a vorbit mai întâi de austeritate, nu de împrumuturi pentru proiecte de dezvoltare, este acum preocupat să plătească pagubele masive generate de criza Covid-19.

 

Contradicţie

„Dacă nu vrem să lăsăm China să intre, atunci Parisul, Berlinul și Londra, trebuie să se reunească și să se gândească într-adevăr strategic la integrarea ulterioară a UE”, explică Spolitis.

„Este o contradicție”, spune pe de altă parte profesorul Thomann. ”I3M și „17 +1” sunt proiecte geopolitice concurente. Țările din Europa de Est încearcă să obțină cele mai bune obiective geopolitice”.

Indiferent cine va câștiga alegerile din SUA, o mare presiune va fi exercitată asupra statelor membre I3M pentru a nu se alinia la planurile Chinei, mai spune el.

În cele din urmă, Thomann estimează că chinezii ar putea să se retragă. „Le va fi mai ușor să ajungă în Asia Centrală și să coopereze cu Pakistanul”, ca urmare a presiunii crescânde asupra Europei de a nu coopera cu China și a creșterii scepticismului în Europa.

 

Traducere de Anda Costiuc după rfi.fr

Editor: Șerban Georgescu