Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Politolog german: Bosnia nu va deveni niciodată membru al UE având Constituția de la Dayton

bosnia_ue.jpg

Steagurile Bosniei Herțegovina și Uniunii Europene
Image source: 
Comisia Europeană

- Vechile soluții de păstrare a păcii în Balcani nu prea mai sunt de actualitate dacă țările precum Bosnia și Herzegovina vor să intre în Uniunea Europeană, spune un politolog german, expert în Balcanii de Vest. Acordul de la Dayton care stabilește și constituția Bosniei, desparte mai mult decât unește cele trei etnii ale țării;

- Între timp, profesorii albanezi și sârbi au luat în mâinile proprii reconcilierea dintre aceste etnii în Kosovo și au creat un nou dicționar ale limbilor vorbite în țară;

- Macedonia de Nord, o altă aspirantă la Uniunea Europeană se plânge că Bulgaria ar putea să se folosească de dreptul de veto și să împiedice lansarea negocierilor sale de aderare la blocul comunitar.

Site-ul avaz.ba publică un interviu cu politologul german, expert în afaceri balcanice, Bodo Weber despre ideea de mini Schengen în Balcani, conceptul de popoare constituante în Bosnia și Herțegovina, dar și despre raportul Comisiei Europene privind progresele țării pentru aderarea la UE.

„Inițiativa mini Schengen a fost lansată ca mijloc de promovare politică personală a președintelui sârb, Aleksandar Vučić și a primului ministru albanez, Edi Rama. Dar și ca o reacție de înțeles din partea Albaniei și Macedoniei de Nord la blocada rușinoasă privind deschiderea negocierilor de aderare la UE făcută de președintele francez, Emmanuel Macron”,  declară politologul german.

Mini Schengen este o zonă de cooperare economică între Serbia, Albania, Macedonia de Nord și Kosovo. Un acord în acest sens a fost semnat pe 10 octombrie 2019, la Novi Sad.

Bodo Weber consideră, pe de altă parte, că în ceea ce privește reformele politice, economice și ale statului de drept, nu există aproape deloc de progres. „Elitele guvernante din Bosnia și Herțegovina nu sunt pregătite să răspundă cererilor serioase ale reformelor structurale, de la sistemul judiciar la reformele constituționale.”

„Comisia, cu raportul și avizul său de anul trecut, după un deceniu de politici incoerente, a făcut o schimbare majoră. Ea a prezentat în mod clar și deschis adevărata imagine a Bosniei și Herțegovinei și a precizat că țara, cu starea actuală a instituțiilor, politicii, statului de drept și economiei, care rezultă din constituția de la Dayton, nu va deveni niciodată membru al Uniunii Europene. UE a descris primele etape și principiile de bază ale reformelor structurale serioase, inclusiv cele constituționale,” este de părere politologul german.

Acesta a denunțat și acordul de la Mostar la care au ajuns, anul acesta, politicienii de etnie bosniacă de la HDZ și cei croați (SDA), privind împărțirea orașului pe etnii așa încât să se poată organiza alegeri pentru prima dată în 10 ani:

„Comunitatea internațională a cedat acestor eforturi nedemocratice din spatele formulării referitoare la reprezentarea legitimă a popoarelor constituante.

Susținerea acordului murdar care, aparent, a abuzat de verdictul Curții Europene a Drepturilor Omului, duce la distrugerea permanentă a orașului Mostar, sub forma unei diviziuni etno-teritoriale în trei zone urbane croate și trei bosniace”.

”Acest acord, continuă Bodo Weber, este profund anti-european, este în esența sa contrar principiilor reformei constituționale stabilite de Comisia Europeană în aviz, care are ca scop schimbarea felului în care se iau decizii de instituțiile din Bosnia și Herțegovina, pe principiul consensului între cele trei popoare constitutive”.

Constituția de la Dayton, semnată în 1995, după încetarea războiului din Bosnia, a stabilit că Statul Bosnia și Herțegovina este o federație formată din Bosnia-Herțegovina și Republica Srpska. Deși este foarte descentralizată în entitățile sale, Bosnia și Herzegovina are în continuare un guvern central, cu o președinție rotativă reprezentată de cele trei etnii, o bancă centrală și o curte constituțională.

 

Este NU-ul bulgar mai puternic decât DA-ul european?

Aceasta este întrebarea pusă de publicația www.slobodenpecat.mk. Potrivit acesteia, înalți responsabili ai UE asigură că prima reuniune interguvernamentală va avea loc în decembrie, când ar urma să fie antamate negocierile de aderare ale țării la blocul european.

„Procedând astfel, Europa va trimite un semnal pozitiv țărilor din Balcanii de Vest, că acestea sunt de interes geostrategic pentru Uniune. Dar, în timp ce Macedonia primește sprijinul așteptat de la aproape toți membrii, Bulgaria a sugerat, la Bruxelles, că va spune nu privind începerea negocierilor din cauza ideologiei anti-bulgare susținută de guvern”, scriu jurnaliștii din Macenonia de Nord, citând publicația Politico.

Astfel, „pe plan intern, se crește presiunea asupra Ministerului de Externe pentru a trimite o notă de protest Bulgariei, și asupra guvernului să reacționeze la NATO în urma amenințărilor vicepremierului bulgar, Krassimir Karakatchanov, că va demola monumentele macedonene cu ajutorul armatei.”

Președintele Consiliului Euro-Atlantic din Macedonia de Nord, Ismet Ramadani, spune că astfel de declarații sunt inacceptabile în rândul aliaților NATO.

„Afirmația lui Karakatchanov este serioasă, dar și absurdă. Aștept o reacție de la comandamentul NATO și chiar de la secretarul general. Ar trebui să existe o reacție, deoarece, dacă faceți o astfel de amenințare pentru o țară aliată, aceasta depășește deja toate limitele de comportament în rândul membrilor NATO”, continuă responsabilul macedonean.

 

Reuniune la Tirana pentru integrarea rromilor din Balcanii de Vest

„Reuniunea ministerială a țărilor din Balcanii de Vest pentru integrarea comunității de romi a avut loc (pe 27 oct, n.r.) la Tirana, la un an după adoptarea declarației de integrare a acestora, la Poznan în Polonia”, transmite Agenția ATA.

Întâlnirea a fost organizată de Ministerul Sănătății de la Tirana. Ministrul sănătății, Ogerta Manastirliu, a declarat că „atenția guvernului albanez a fost foarte clară în sprijinul și bunăstarea comunităților de romi și egipteni, în ceea ce privește sănătatea, educația, ocuparea forței de muncă, formarea profesională, găsirea de locuințe și respoectarea drepturile fundamentale ale acestora,” mai scrie publicația albaneză.

„Am întărit programele de sănătate publică, cum ar fi imunizarea copiilor, de care au beneficiat de mii de copii romi și egipteni,” spus ministrul Manastirliu.

 

Un nou dicționar sârbo-albanez ajută la reconciliera comunităților kosovare

„În timp ce politicienii din Belgrad și Priștina încearcă de ani de zile să găsească o soluție la problema Kosovo, cu o mediere mai mult sau mai puțin reușită de la Bruxelles și Washington, un grup de profesori de limbă albaneză și sârbă din Serbia și Kosovo, a făcut un mare pas către o mai bună înțelegere a celor două națiuni,” citim pe www.bbc.com în limba sârbă.

După mai bine de 30 de ani, a fost creat un nou dicționar albanez-sârb / sârb-albanez, cu aproximativ 40.000 de cuvinte. Ultimul dicționar a fost publicat în 1986 și de atunci acesta nu a mai avut nici o actualizare.

„Am vrut să ajutăm la îmbunătățirea comunicării, la îmbunătățirea relațiilor dintre vecini și la conștientizarea necesității de a învăța o limbă străină”, a declarat dr. Ana Sivacki, profesor de limbă și literatură albaneză la Belgrad și unul dintre autorii dicționarului.

În 2018, Organizația Internațională pentru Migrație, în cooperare cu Misiunea Națiunilor Unite în Kosovo, Biroul pentru limbile din Kosovo, cu sprijinul Ambasadei Britanice la Pristina, a lansat o inițiativă pentru pentru învățarea limbilor oficiale, explică Svetlana Rakic, șefa proiectului.

„S-a remarcat că bariera lingvistică, creată de-a lungul anilor de neînvățare a limbilor din alte comunități și aplicarea inadecvată a legii privind utilizarea oficială a limbilor, este unul dintre principalele obstacole în calea interacțiunii și coexistenței diferitelor comunități care trăiesc în Kosovo,” spune Svetlana Rakic.

„Un sondaj realizat de Centrul pentru Inițiative Sociale din Kosovo în toamna anului 2018 a arătat că tinerii sârbi și albanezi kosovari nu cunosc în general limba celeilalte comunități, dar majoritatea au spus, de asemenea, că vor să le învețe”, scrie publicația sârbească.

 

Cum se bucură kosovarii de nașterea unei prințese în familia regală albaneză

„Fericire în familia regală regală albaneză, prințul Leka devine tată pentru prima dată”, citim în gazetamapo.al. Noul membru al familiei este o fetiță, pe nume Geraldine.

Prințul Leka este urmașul lui Ahmet Zogu, fost premier albanez, ales apoi președinte, pentru ca în 1928 să devină rege al țării proaspăt proclamată regat.

„Ahmet Zogu a reușit să domine politica albaneză în cel mai dificil moment al său și să se impună pentru a fi ales rege albanezilor și a înființa statul modern albanez. Moștenirea sa supraviețuiește și astăzi, deoarece societatea albaneză află din nou despre marea contribuție a fostului monarh la dezvoltarea albanezilor”.

Domnia lui Zogu ca rege nu a rezistat decât până în 1939, dar familia regală se bucură și astăzi de stima poporului, inclusiv a albanezilor din Kosovo. Kosovo, de altfel, este recunoscut ca locul în care a renăscut naționalismul albanez.

 

Au participat la realizarea Revistei Presei din Balcanii de Vest:

Dejana Microvic Birtasic, Serbia

Besiana Krasniqi, Kosovo

Vladana Sivevska, Macedonia de Nord

Hana Hot, Bosnia și Herzegovina

Dafina Meco, Albania

 

Toate articolele din seria Europa Plus a RFI România aici

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

Revista presei din Balcanii de Vest, 29.10.2020