Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


În Germania s-a instituit un „lockdown parţial”

corona_u_a_losungen_dsci0033_2.jpg

„Corona în Bundestag” – slogan coronanegaţionist
„Corona în Bundestag” – slogan coronanegaţionist
Image source: 
William Totok | RFI

Guvernul german a impus restricţii drastice pentru a frîna răspîndirea coronavirusului. Asta după ce în ultimele luni numărul celor care au contractat virusul a tot crescut.

Restricţiile se vor menţine timp de 4 săptămîni. Unii observatori însă cred, că măsurile nu vor stopa creşterea explozivă a îmbolnăvirilor. Ei susţin că „lockdown-ul parţial” va trebui prelungit chiar pînă anul viitor.

În Germania intră astăzi în vigoare ceea ce în limbaj tehnic a fost numit „lockdown parţial”. După ce în ultimele săptămîni a fost înregistrată o creştere alarmantă a numărului de persoane infectate cu virusul Covid-19, guvernul a decis să impună noi restricţii. Acestea sînt mai puţin drastice ca cele din această primăvară şi au fost limitate pe o perioadă de 4 săptămîni, deci pînă la sfîrşitul lunii noiembrie. Aproape toate punctele ale proiectului de îngrădire a virusului, prezentate şi discutate săptămîna trecută în Bundestag, în parlament, au devenit obligatorii în toate land-urile federale. Totuşi există mici diferenţe de aplicare şi impunere de către guvernele de land.

Astfel, deplasarea în spaţiul public va fi permisă persoanelor din două gospodării, fără să depăşească un număr de 10 persoane. În unele land-uri prevederea se aplică şi în spaţiul privat.

Unităţile de învăţămînt nu se vor închide. Nici magazinele. Accesul în magazine va fi limitat. Pe o suprafaţă de 10 m² (nu 25 m² precum prevedea iniţial proiectul) are voie să se afle doar un singur cumpărător. Purtarea măştilor de protecţie este obligatorie în spaţii publice aglomerate.

Se vor închide teatrele, cinematografele, sălile de concert, parcurile de distracţie, tîrgurile. Evenimentele sportive ale amatorilor au fost suspendate, cele ale profesioniştilor însă se pot desfăşura fără public. Nu s-a explicat plauzibil, de ce sportivii profesionişti sînt privilegiaţi. Contradicţii în ceea ce priveşte reglementări diferite pentru anumite categorii în detrimentul altora au stîrnit numeroase comentarii critice, inclusiv din partea unor medici şi virologi care susţin că măsurile sînt prea dure.

Pînă la sfîrşitul lunii rămîn închise restaurantele, barurile, cafenelele şi discotecile. Restaurantele vor putea prepara mîncare care se poate livra la domiciliu. Turismul intern va fi oprit, iar în hoteluri pot fi cazate numai persoane care fac deplasări în interes de serviciu. Frizeriile nu se vor închide. Autorităţile vor controla respectarea strictă a regulilor de igienă. Grupurile vulnerabile vor fi testate prioritar, adică oamenii în vîrstă, bolnavii sau lucrătorii din domeniul sanitar.

Într-o declaraţie guvernamentală, Angela Merkel a spus că au trecut „patru luni grele”, explicînd de ce este acum nevoie de impunerea unor noi măsuri restrictive.

Toate aceste măsuri sînt, în opinia cancelarei, „adecvate, necesare și proporționale”.

Susţinînd-o pe Merkel, vicecancelarul Olaf Scholz a spus că mulţi încă nu-şi dau seama că „situaţia este serioasă”.

În parlament, măsurile au fost criticate mai ales de deputaţii partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD). Aceştia sînt de părere că guvernul i-a măsuri „autoritare” fără consultarea opoziţiei.

Copreşedintele grupului parlamentar AfD, Gauland a lansat un atac frontal împotriva executivului, calificînd-ul drept un „cabinet de război”. Ceea ce face guvernul acum, a spus Gauland în faţa Parlamentului, este „un soi de propagandă de război”.

Strategia de combatere a virusului, promovată de către guvernul federal, nu se bucură nici de aprecierea Partidului Liberal (FDP). Liberalii se tem de repercusiunile negative asupra economiei. Pentru salvarea unor sectoare ale economiei ameninţate de faliment, guvernul vine cu încă 1 miliard de euro în ajutorul unor firme. Suma va fi alocată doar pentru luna în curs.

Astă primăvară, guvernul a aprobat deja un pachet de sprijin financiar de 600 de miliarde. Cît de mari vor fi pagubele provocate de pandemie încă nu se ştie. Pe această temă s-au făcut calcule neoficiale şi, de asemenea, s-au lansat speculaţii nu prea optimiste. S-a estimat, de exemplu, că pagubele provocate doar în sectorul cultural vor depăşi 28 de miliarde.

Angela Merkel a încercat să contracareze criticile, amintind în acest context de forţe interesate să răspîndească „minciuni, ştiri inventate, teorii conspiraţioniste şi ură”. Toate la un loc „lezează nu numai dezbaterea democratică, ci şi lupta contra virusului”.

Repercusiunile noilor restricţii au afectat şi Uniunea Creştin-Democrată care şi-a amînat congresul, programat pentru luna decembrie. Atunci trebuia să fie ales un nou preşedinte. Actuala şefă a creştin-democraţilor, Kramp-Karrenbauer, nu va mai candida, iar în momentul de faţă se află-n carantină, din cauza unei întîlniri cu o persoană testată pozitiv.