Curtea Constituțională provoacă o gravă criză politică în Ucraina

Curtea Constituțională a Ucrainei, sesizată la începutul lunii august de un grup de 47 de deputați din două partide pro-ruse, a emis o decizie controversată conform căreia verificarea averilor funcționarilor de stat este neconstituțională din cauza severității pedepsei pentru fals în declarații.

Decizia de marțea trecută (27 octombrie), a provocat o reacție virulentă atât pe străzile Kievului, cât și în sediul președintelui ucrainean Volodâmir Zelenski. Ucraina este zilele acestea în mod neașteptat aruncată într-o criză politică și constituțională.

Cu exact o săptămână în urmă, Curtea Constituțională a Ucrainei a emis o decizie foarte controversată cu privire la responsabilitatea persoanelor cu funcții în stat în cazul falsului în declarațiile de avere. Prin decizia Curții ucrainene falsul în declarații nu mai este subiect de dosar penal, ci o încălcare administrativă corijabilă printr-un avertisment legal.

Până la această decizie, legea prevedea o pedeapsă cu închisoarea pentru doi ani în cazul falsului în declarațiile de avere și suspendarea pentru încă trei ani din orice funcție publică.

Totodată, prin această decizie, Biroul Național Anti-Corupție al Ucrainei a fost lipsit de un esențial instrument de activitate ce vizează importanți foști și actuali funcționari, politicieni și judecători în funcție aflați în potențial proces de investigații.

Biroul a fost privat de dreptul de acces la registrul deschis online în care sunt incluse declarațiile fiscale ale funcționarilor de stat. Practic funcționarea acestui organ cheie în lupta anti-corupție în Ucraina, totodată o instituție simbol ce a rezultat din Revoulția Demnității (2014) în Ucraina,  a fost paralizată prin aceste decizii ale Curții Constituționale.

Deciziile au provocat un conflict politico-juridic acut între Curtea Constituțională, dominată și condusă de judecători numiți încă pe timpul foștilor președinți Viktor Ianukovici și Petro Poroșenko, primul fiind auto-exilat la Moscova, iar cel din urmă aflându-se în mijlocul unui proces penal pentru corupție.

De cealaltă parte a baricadei politice îl avem pe actualul președinte Volodâmir Zelenski, susținut în stradă de numeroase proteste ale societății civile.

Zelenski, a convocat imediat Consliliul Suprem de Securitate și Apărare unde a declarat că deciziile Curții Constituționale reprezintă un atac la securitatea statului și a contra-atacat prin propunerea unui proiect de lege care ar anula decizia Curții Constituționale printr-un vot al Radei Supreme (adică parlamentul ucrainean).

Proiectul de lege prevede printre altele schimbarea componenței Curții Constituționale înainte de termenul constituțional valabil. Proiectul lui Zelenski nu a fost supus votului în aceste zile doar din cauza pandemiei de Covid-19, Rada Supremă suspendându-și lucrările de peste o lună deja.  

Actuala criză constituțională, și politică totodată, este un adevărat test pentru președintele Zelenski, care încearcă să nu piardă inițiativa în ce privește una din principalele sale promisiuni electorale, atunci când a devenit președinte: lupta cu corupția.

Ce este la fel de important, decizia Curții Constituționale a Ucrainei ar putea avea consecințe grave de politică externă, fiindcă de succesele în lupta cu corupția depinde regimul fără vize cu Uniunea Europeană.

Există multe voci bine informate, printre care ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba și șeful Delegației UE la Kiev, care susțin că regimul fără vize cu UE ar putea fi suspendat pe viitor. De asemenea, Ucraina ar putea fi sancționată financiar din cauza acestor derapaje în lupta cu corupția.

Ucraina beneficiază de regimul fără vize cu UE din iunie 2017, acesta fiind unul din principalele beneficii pe care le-a obținut Ucraina datorită stabilirii unor instituții funcționale în lupta împotriva corupției, în special Biroul Național Anti-Corupție.

Ce este la fel de grav, această criză este un adevărat test pentru contracararea influenței unei alianțe a ceea ce chiar președintele Zelenski a numit ”statul profund”, adică o alianță între oligarhii ucraineni și forțe politice pro-rusești, interesate să oprească procesul de europenizare a Ucrainei.

Două nume ies în evidență: liderul partidului ”Pentru Viață” – Viktor Medvedciuk, un foarte apropiat prieten al lui Vladimir Putin, și oligarhul Igor Kolomoiski, considerat cu numai un an în urmă regizorul din umbră al ascensiunii fulminante a lui Zelenski în fotoliul de președinte.

Zelenski este astfel pus în fața unui test major, poate cel mai important de până acum, acela de a opri ofensiva acoperită instituțional a forțelor pro-rusești prin partide politice și judecători ai Curții Constituționale, și rețelele de influență oligarhică aflate și ele în opoziție deschisă față de agenda pro-europeană a președintelui ucrainean.