Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Alegerile americane, pe muchie de cuțit

biden_trump.jpg

Joe Biden sau Donald Trump? Americanii își aleg marți, 3 noiembrie, președintele.
Joe Biden sau Donald Trump? Americanii își aleg marți, 3 noiembrie, președintele.
Image source: 
France Medias Monde

Joseph Biden, candidatul Partidului Democrat în scrutinul prezidenţial din SUA, continuă să conducă în cursa electorală, conform proiecţiilor televiziunilor, dar rezultatul încă se poate schimba. Potrivit proiecţiilor CNN şi BBC, Joseph Biden are 225 de voturi în Colegiul electoral federal, iar Donald Trump 213. Sunt aşteptate rezultatele în state decisive. Pentru câştigarea scrutinului, un candidat trebuie să obţină cel puţin 270 de voturi în Colegiul electoral federal.

Corespondentul RFI Radu Tudor relatează din SUA:

 

 

Democrații au început ziua verdictului electoral sub cele mai bune auspicii. Îndată după miezul nopții, în cătunul de 12 suflete Dixville Notch din New Hampshire, întâiul prin tradiție, toți cei cinci votanți, în frunte cu Les Otten, Republican din tată-n fiu, au optat pentru Joe Biden. Un așa grad de unanimitate nu se mai văzuse din 1960, când toți, nouă la număr pe atunci, l-au preferat pe Nixon în dauna lui John Kennedy. În Millsfield, al doilea la urne,  s-a schimbat doar numele candidatului Democrat, cifric a fost exact ca-n 2016: Trump 16, Biden 5.

Cei disperați de o limpezire au citit, contrastant bineînțeles, semnele prevestitoare.

Statistic, n-ar fi trebuit să încapă dubiu.

Democrații au intrat în arenă cu trei șanse din patru de a prelua controlul Senatului, 97%  de a-și păstra majoritatea în Camera federală, și 72%  de a realiza tripleta, în condițiile în care Biden era creditat cu aproape 90% sorți de izbândă. Un sondaj Rasmussen, nu dintre cele înclinate să coloreze în roz perspectivele Democraților, configura chiar deznodământul național: 51 de procente la 44 victorie Biden.

 În ultima înfățișare de campanie, târziu alaltăieri la Grand Rapids, în Michigan, ocupantul Casei Albe suna combativ, cu o nuanță însă, o umbră de nostalgie premonitorie.

"Am avut o viață frumoasă, minunată... În ultimii patru ani, mocirla cea depravată a încercat totul ca să mă oprească, să VĂ oprească, pentru că ei știu că nu răspund în fața lor, ci a voastră. Împreună vom înfrânge elitele corupte, vom detrona clasa politică falită, vom seca mlaștina washingtoniană și vom salva visul american".

Știa, probabil, când lansa, în glacială noapte michiganiană, această chemare la luptă, că în statul pe care-l câștigase "la mustață" în 2016 era devansat cu șase puncte procentuale, că avea un handicap semnificativ în Pennsylvania, că perspectiva era tulbure în Florida și Carolina de Nord, atuuri statale importante.

S-a baricadat și fizic de adevăr, Trump, ordonând construirea de fortificații în jurul perimetrului lărgit al Casei Albe, inclusiv piața Lafayette, proiect de 988.788 de dolari acordat unei firme favorizate în cercurile puterii, Arcuș. 250 de militari ai Gărzii Naționale vor patrula în vecinătate, într-un exercițiu de forță cu iz autoritar marca Trump.

Dincolo de această fortăreață, demonstrația de forță a aparținut electoratului. Aproape 102 milioane au votat anticipat, spulberând recordurile. Până la prînz, s-a votat răzleț în Miami, Dayton-Ohio, Atlanta sau Louisville în Kentucky, dar într-un ritm alert la New York, Las Vegas, Green Bay în Wisconsin sau St. Petersburg în Florida. Votul este, în America, o cursă cu obstacole; în acest an de răstriște, mai mult decât oricând. Jurnalista Sarah Smarsh, care a scris memorabil despre "inima Americii", spunea că aici non-votul, absența de la urne, nu este neapărat un gest politic, ci deseori "consecința plauzibilă a constrângerilor vieții".

Ieri, ca și în săptămânile anterioare, prezența masivă a fost și ea o urmare "plauzibilă" și previzibilă a unei disperate dorințe de schimbare în rândul unor segmente importante, majoritare ale electoratului. Cozile kilometrice ale anticipatelor au fost urmate ieri de o ninsoare viscolită la Manchester, în New Hampshire, blocaje la înregistrare în Columbus-Ohio și Philadelphia, defecțiuni tehnice, rezolvate îndată după prânz, în tot comitatul Spalding din Georgia.

Dorința de a depăși toate aceste obstacole n-a fost nicicând mai manifestă, alternativele niciodată mai tranșante. Datele indică nivele înalte de participare în rândul minorităților, afro-americanii în state precum Texas sau Georgia (unde prezența lor va avea un efect indubitabil asupra legislativelor), a hispano-americanilor în Arizona, și a americanilor de origine asiatică pe tot cuprinsul țării. Michael McDonald, universitarul floridian specializat în istorie electorală americană, prezicea o prezență la vot în jur de 67% sau 160 de milioane, bătând recordul stabilit în 1908.

"A venit ziua care va schimbă cursul istoriei, în care America va rostit destul; destul cu minciunile lui Trump, cu retorica lui înveninată, cu incompetența și ignoranța lui. A venit ziua în care cei buni înving, refacerea începe, speranța reînvie", spera, pe Twitter, John Brennan, director al Agenției de Spionaj CIA între 2013 și 2017 și unul dintre cei mulți, majoritari, care au ținut vie din prima clipă flacăra anti-trumpianismului.

Primele rezultate au dat aripi celor care așteptau sfârșitul rătăcirii politice.

Mijeau speranțe pentru Democrați în Texas și Georgia - iluzii deșarte, până la urmă - după ce cursa se derulase pe traseele partizane clasice,  centrul și foarte solid sudul în mâinile lui Trump, nord-estul, dar și state precum Illinois, Colorado și Noul Mexic în coloana Biden. Îndată după orele 6, ora României, când California și-a dăruit toate cele 55 de voturi concurentului Democrat, Joe Biden conducea în Colegiul Electoral cu 192 la 114, cu 270 necesare victoriei.

Decisive vor fi, ca și în 2016, Pennsylvania, Michigan, Arizona și Wisconsin - unde e posibil să avem rezultatul final abia după prânz, ora României, când se încheie numărătoarea în metropola Milwaukee.