Europa Plus: Noul guvern sârb „răcește” relațiile cu Rusia

Noul guvern sârb „răcește” relațiile cu Rusia

Dat fiind că explicațiile conform cărora motivele anulării celor două vizite ale responsabililor ruși sunt legate de pandemia de Covid-19 nu au fost luate ca fiind credibile, bănuielile spun că ar fi vorba de o altă confirmare că relațiile dintre Belgrad și Moscova s-au deteriorat serios și continuă pe această linie.

Îndoielile nu au fost risipite de faptul în locul lui Putin și Lavrov, au început să vină în Serbia tancurile și camioanele rusești, ale căror livrare era deja stabilită.

Un anumit număr de evenimente și decizii, și de o parte și de cealaltă, confirmă stricarea relațiilor. Se pare că motivul inițial ar fi fost vizita președintelui Aleksandar Vucic la Washington, care ar fi fost interpretată ca un nou pas al Serbiei spre Occident.

Au urmat mesaje mai degrabă dezagreabile, pe rețelele sociale, ale purtătorului de cuvânt al Ministerului Rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, precum și anularea participării forțelor sârbe la exercițiile militare comune cu armata rusă.

Alegerea unui nou guvern sârb, la care repartizarea ministerelor nu merge în favoarea întăririi relațiilor ruso-sârbe, are și ea o importanță mare. Cea mai gravă schimbare este, evident, slăbirea notabilă a influenței Partidului Socialist al Serbiei – SPS, în puterea executivă. Șefa acestei formațiuni, Ivica Dacic, nu mai este ministru de Externe, iar în actualul guvern, partidul ei nu mai are 5 ministere, ci doar pe cel al Educației și încă un post de ministru fără portofoliu.

De asemenea, în cabinetul prim-ministrului Ana Brnabic, socialiștii nu mai controlează ministerul Exploatărilor miniere și Energiei, chestiune extrem de importantă pentru Rusia, care deține practic monopolul aprovizionării Serbiei cu petrol și gaze.

În fine, din punct de vedere militar, nu se vor schimba prea multe. Un birou al ministerului rus al Apărării va fi creat în Serbia, iar trei dintre membri acestuia vor avea imunitate diplomatică. Acest birou se va ocupa de livrarea armelor rusești către Belgrad și de întreținerea avioanelor MIG-29, pe care Serbia le-a cumpărat deja. Mișcarea nu va conveni, cu siguranță, și Uniunii Europene, la care Serbia ar vrea să intre de multă vreme.

Impactul schimbărilor climatice în Bosnia-Herțegovina: riscuri, consecințe economice, inundații...

Aceste modificări ale climei ar putea reduce considerabil Produsul Intern Brut al țării – este concluzia studiului „BiH – Impactul și riscurile schimbărilor climatice”, publicat în această lună.

Amar Čaušević a lucrat la acest studiu și declară pentru publicația „Klix” că este vorba de o primă examinare a analizelor precedente și a datelor disponibile asupra modificărilor negative din Bosnia-Herțegovina, între 2000 și 2020.

El este un cercetător în domeniul riscurilor schimbărilor climei asupra fluxului economic și al securității. Acum lucrează în acest domeniu, pentru Academia Regală de Științe din Suedia, la Stockholm. Mai înainte, a lucrat la Banca Mondială, la Washington DC, unde a elaborat studii despre impactul climatologic asupra mai multor factori economici, rapoartele lui fiind obiect de studiu în câteva universități americane.

O somitate în domeniul său, cum este Amar Čaušević, concluzionează că Bosnia-Herțegovina a fost lovită economic destul de grav atât de inundațiile devastatoare din 2014, cât și de seceta ce afectează agricultura de câțiva ani.

Măsurile anti-Covid-19 sunt luate în serios și în Macedonia de Nord. Amenzi de la 20 până la 500 de euro pentru cine nu le respectă

Amendamentele asupra legii protecției populației contra bolilor infecțioase au fost adoptate acum câteva zile în Adunarea Națională și au intrat în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Legea precizează purtarea unei protecții indviduale, cum ar fi mască respiratorie, mască chirurgicală de unică folosință, mască din bumbac refolosibilă, eșarfă sau șal din mătase ori bumbac, bandană care să acopere gura și nasul.

Toate sunt obligatorii încă de la ieșirea din casă, în toate spațiile publice deschise sau închise, magazine, instituții publice, transport în comun, piețe, săli de așteptare sau clinici medicale.

Nu se vor aplica aceste măsuri pentru practicarea de sporturi în aer liber sau săli – cu respectarea distanței de siguranță, la volanul mașinii proprii în care se află membri familiei, în casa sau grădina în care locuiți doar cu familia, în restaurantele în care stați pe scaun, în meseriile ce presupun alte măști de protecție, în cazul persoanelor cu alte boli respiratorii – cum ar fi astmul, sau pentru copiii mai mici de 6 ani. Pentru ne-purtarea măștii în afara acestor motive, amenda este de 20 de euro.

De asemenea, cei care nu respectă legea auto-izolării vor plăti 50 de euro, iar cea mai mare amendă se aplică celor care participă la reuniuni în grupuri mari: 500 de euro, a decis guvernul din Macedonia de Nord.

În Kosovo, guvernul ia măsuri sanitare dure la evenimentele culturale

Manifestările culturale nu pot fi organizate decât cu 30% din spațiu ocupat – este o măsură coercitivă luată de guvernul din Kosovo, în contextul numărului mare de cazuri de Covid-19.

„Activitățile culturale din instituții, teatre, biblioteci, filarmonici, galerii, ansambluri de balet, cinematografe sau muzee, nu vor utiliza decât 30% din spațiile utile destinate publicului, indiferent dacă este vorba de spectacole sau repetiții. Măsurarea temperaturii este obligatorie pentru toată lumea, la intrarea în sedii”, scrie în decizia guvernului, care a intrat în vigoare acum câteva zile.

După aproape 7 luni de activitate suspendată, guvernanții kosovari au decis că teatrele și cinematografele să se redeschidă în septembrie, la 40% de capacitate. Acestea fuseseră închise la 13 martie. După ce și școlile s-au redeschis la 14 octombrie, teatrele au fost nevoie să facă o petiție semnată de 500 de persoane, pentru a fi ajutate de stat. Reprezentanții lor i-au convins pe guvernanții din Kosovo, dând ca exemple țările din jur, cum ar fi Macedonia de Nord.

În Albania, muzeul aparatelor de interceptare și spionaj, numit „Casa frunzeor”, a primit Marele Premiu al Consiliului Europei 2020

Ceremonia a fost organizată marți la Tirana, iar ministrul Culturii, Elva Margariti a declarat că „distincția este dovada că dimensiunea acestei deformații umane, care a început aici, s-a transformat tot aici, într-o picătură de apă ce amintește în fiecare zi că nu suntem indiferenți în fața cotidianului”:

„Noi nu am permis trecutului să se repete și le reamintim aici tinerilor că libertatea și democrația nu sunt veșnice, și că trebuie protejate în fiecare zi”, a declarat Margariti.

Ministrul mai spune că „deschizând porțile casei groazei, astăzi un muzeu, arătăm una dintre schemele cele mai sofisticate ale dictaturii pentru a stăpâni viețile oamenilor prin frică, unde, la fel ca într-un Infern al lui Dante, spionii ascultau telefoanele oamenilor, le citeau scrisorile, le plantau microfoane, ascunzându-se precum paraziții în corpuri. Nu vreau să arăt cum s-au umplut dosarele, s-au fabricat mașinațiunile sau cum creștea numărul <<inamicilor poporului>>, ce se rugau la Dumnezeu în întuneric”, a mai spus Elva Margariti. Premierul Albaniei, Edi Rama, a amintit că „Muzeul Frunzelor” a fost vizitat și apreciat de Prințul Albert de Monaco și de fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy.

Au participat la realizarea Revistei Presei din Balcanii de Vest:

Dejana Microvic Birtasic, Serbia

Besiana Krasniqi, Kosovo

Vladana Sivevska, Macedonia de Nord

Hana Hot, Bosnia și Herzegovina

Dafina Meco, Albania

Toate articolele din seria Europa Plus a RFI România aici

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei