Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


America post-electorală în pragul crizei constituționale

Șase zile după alegeri, și două după ce Joseph Biden a fost declarat președinte-ales al Statelor Unite, Donald Trump refuză să se recunoască învins, obstrucționând procesul tranziției și creînd premizele unei crize constituționale. Un nucleu dur de consilieri și membri ai familiei explorează strategii legale și parlamentare de invalidare a rezultatului, încurajați de tăcerea notabililor Republicani. Doar doi senatori ai partidului prezidențial l-au felicitat până acum pe Joseph Biden. A făcut-o în schimb ieri,  telefonic și printr-o declarație de presă, fostul președinte George Bush Jr. "Americanii pot avea încredere că scrutinul a fost fundamental corect, că integritatea sa va rezista contestațiilor și deznodamântul e clar," se menționează, printre altele, în declarația celui de-al 43-lea președinte al Statelor Unite. Pe acest fundal de incertitudine, echipa de tranziție și-a lansat ieri site-ul oficial și dă publicității astăzi lista membrilor comisiei de experți care va redacta un plan de acțiune anti-pandemie, într-o țară în care numărul zilnic de noi cazuri a depășit, la sfârșitul săptămânii trecute,  126.700.

Corespondentul RFI Radu Tudor relatează:

 

 

I-a fost hărăzit lui Joe Biden, în iarna vieții, să aducă Americii primăvara speranței și reînnoirii.

Am văzut, în țară și-n lume, o revărsare de bucurie și optimism, de încredere reînviată în ziua de mâine. Americanii ne-au cerut să mobilizăm, pentru marile bătălii ale epocii noastre, forțele decenței, echității și științei.  Am ajuns la o răscruce. A venit vremea vindecării, a șansei de a învinge disperarea. Ce-i bun în sufletul nostru trebuie restabilit. Atunci când e la înălțimea idealurilor sale, America e o lumină de speranță în lume. Vom conduce nu doar prin exemplu puterii, ci și prin puterea exemplului”, a declarat președintele-ales în discursul de victorie.

 A venit, această victorie, la patru zile după scrutin, când Pennsylvania natală l-a ridicat peste ștacheta de 270 în Colegiul Electoral. La a treia încercare și la cei 78 de ani pe care-i va împlini la 20 noiembrie, Joseph Biden atingea în sfârșit piscul unei cariere politice începute acum aproape o jumătate de secol.

Celebrez, mai presus de toate, mișcarea, și în special pe liderii și activiștii ei afro-americani, care au trezit entuziasm, care a generat o energie morală în jurul acestei alegeri. Cu incredibilă organizare de teren în metropolele care au adus victoria taberei Democrate, asociații precum Proiectul Georgia Nouă au mobilizat electoratul pentru o prezență record la urne”, reamintea comentatoarea Heather McGhee.

La 29 februarie, afro-americanii din Carolina de Sud resuscitau campania în agonie a lui Joseph Biden, propulsându-l la 29 de puncte de principalul său rival din preliminare, Bernie Sanders, reprezentantul aripii progresiste ascendente; la generale populația de culoare, în special femeile,  l-au plebiscitat încă o dată masiv în state-cheie precum Georgia, Wisconsin, Michigan și Pennsylvania. La Philadelphia, leagănul Constituției, aproape 9 afro-americani din 10 l-au preferat pe candidatul Democrat.

Patru ani ați demonstrat și ați organizat pentru egalitate, pentru dreptate, pentru viețile noastre, pentru planetă. Apoi, ați votat cu un mesaj clar. Ați ales speranța, unitatea, decența și, da, adevărul”, considera, în momentul triumfului, vice-președinta-aleasă Kamala Harris, care va deveni prima femeie, și prima afro-indo-americană în această înaltă funcție. Afro-americanilor li s-au adăugat femeile albe cu studii superioare, și într-o proporție copleșitoare tinerii, care au îmbrățișat programul moderat, pragmatic al listei Democrate, care a totalizat peste 75.000.000 de voturi, record istoric, patru milioane și ceva mai multe decât Donald Trump.

Pentru președintele în exercițiul negării realității, aceste evidențe nu contează. Miroase complot, furtișag electoral endemic, tertipuri malefice la scară industrială, iar trupa sa de avocați, ultimii rămași pe baricade, caută pricină cu petiții în stânga și-n dreapta.  Într-o serie de capitale administrative statale precum Harrisburg în Pennsylvania, Lansing-Michigan sau Phoenix-Arizona, pâlcuri de ireductibili trumpieni amplifică strident propaganda liderului.

Ca să contești cu succes o alegere, să semeni dubiul în privința rezultatului statal, trebuie să dispuți validitatea unor buletine anume. Proba o  ai în ziua scrutinului:  post factum nu ține. A avut, Trump, reprezentanți în fiecare centru de vot, peste tot în țară. Eventuale semnalări de fraudă trebuiau făcute pe loc. Contextul îi este de asemenea defavorabil președintelui: e puțin credibil că a fost fraudă când Republicanii rămân la butoane în Senatul federal, au câștigat posturi în plus în Cameră și au avut rezultate bune la nivel statal”, explica avocatul Ben Ginsberg, care a dirijat, în anul 2000, ofensiva legală victorioasă a lui Bush Jr. în Florida.

Ritualul tranziției americane îi impune perdantului să conceadă îndată după anunțarea rezultatului. Au făcut-o, cu grație și noblețe, toți predecesorii lui Trump, în toate epocile. În 1860, senatorul Stephen Douglas, învins de Lincoln, spunea, "Accept finalitatea deznodământului. Patriotismul trebuie să primeze asupra simțământului partizan". Republicani precum Nixon în 1960, Bob Dole în 1996, John McCain în 2008 și Mitt Romney patru ani mai târziu, se înclinau și ei în fața voinței electoratului. Acesta din urmă, astăzi senator de Utah, spunea ieri la televiziunea CNN că Trump "este cine este, n-are o relație prea apropiată cu adevărul, și va continua să lupte până-n ultima clipă".   Bush Sr., trimis acasă după primul mandat, precum Jimmy Carter în 1976 și acum Trump, spunea, îndată după victoria lui Bill Clinton, "poporul s-a exprimat, și eu respect maiestatea sistemului democratic".

E un sistem pentru care actualul ocupant al Casei Albe nu pare să aibă nici o fărâmă de respect. În partidul pe care l-a condus la înfrângere, și care i-a tolerat până acum toate transgresiunile, tăcerea e deocamdată cvasi-totală.

Sunt prea puțini astăzi în partidul Republican cu tăria de caracter, coloana vertebrală și dragostea de țară necesare pentru a se opune unui individ cu tendințe fasciste, care calcă în picioare principiile democrației. Are dreptul, evident, să ceară renumărări; să pretindă fraudă masivă este însă absolut inacceptabil. E scandalos că aleșii Republicani nu-și ridică glasul împotriva lui Trump”, nota John Brennan, director al Agenției de Spionaj CIA între 2013 și 2017.

În cartierele trumpiene domnește o liniște mormântală. Fanaticii cauzei așteaptă ordinul de atac, sau de retragere. Dacă idolul cedează, șepcile, drapelele, toată recuzita patriotismului de paradă vor fi puse la naftalină, resentimentul, ura de semeni, incultura, debusolarea morală, în surdină sau ascunse până data viitoare.

Urmează zile grele. Vom trăi două luni de haos, de vandalism instituțional instigat de Donald Trump. Familia Trump s-a înjosit, a înjosit Casa Albă, a provocat daune incalculabile acestei țări.///Marele miracol al Americii este transferul pașnic al puterii, care s-a petrecut de fiecare dată de la 1797 încoace. John Adams, primul președinte învins după primul mandat,  într-un scrutin  foarte strâns, adjudecat de Camera federală, a părăsit Casa Albă. Donald Trump va părăși și el Casa Albă. Pe 20 ianuarie 2021, la prânz, Joseph Biden va rosti cele 35 de cuvinte ale jurământului, și democrația americană va reînnoda firul rupt de Donald Trump”, speră comentatorul Steve Schmidt.