Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce se schimbă – și ce nu – pentru Europa și România, cu Biden la Casa Albă

nato_sua_romania.jpg

Image source: 
caleaeuropeana.ro

În ce privește România, angajamentul Statelor Unite nu se schimbă. Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite ale Americii a fost lansat încă din iulie 1997, cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui Bill Clinton, în mandatul președintelui Constantinescu.

A fost reconfirmat apoi, în condițiile secolului XXI, în septembrie 2011, cu ocazia vizitei la Washington a președintelui Traian Băsescu. Cu toate schimbările de putere de la București și Washington, parteneriatul a avansat și nu se întrevede vreo schimbare în această direcție.

O nouă administrație la Casa Albă poate să aducă însă ceva mai multă claritate în privința Alianței Atantice. Cuplul Biden- Harris și-a afirmat angajamentul față de Articolul 5 din Tratat, după ce președintele Trump lăsase să planeze dubii asupra hotărârii Statelor Unite de a-și apăra necondiționat aliații în caz de agresiune.

Președintele Trump a dat de înțeles că solidaritatea americană ar fi condiționată de îndeplinirea unor condiții financiare - un subiect complicat, care va rămâne pe agenda aliaților. Dar nu până acolo încât să pună în discuție solidaritatea.

Acest articol, care s-ar putea rezuma prin expresia ”Toți pentru unul, unul pentru toți”, este un element cheie al descurajării, care a stat la baza păcii în Europa de după 1945. Iar afirmațiile președintelui Trump, printre care și aceea că NATO este o alianță învechită, au produs multă emoție pe flancul estic și mai ales în statele baltice, aflate în prima linie a amenințării rusești.

Relația comercială între Europa și SUA va rămâne un subiect delicat, dar ne putem aștepta la mai multă predictibilitate, după adevăratele războaie comerciale declanșate de Donald Trump.

Victoria lui Joe Biden este o veste rea pentru regimurile iliberale de la Budapesta și Varșovia, care și-ar fi văzut reconfirmată ideologia în interiorul celei mai mari puteri a lumii, dacă învingătorul ar fi fost Donald Trump. Acum, guvernele iliberale din centrul Europei primesc semnalul că un revers este, totuși, posibil.

Cu Joe Biden președinte, America va reveni, într-o formă sau alta, la multilateralism, în acordul climatic de la Paris sau în Organizația Mondială a Sănătății.

Dar este greu de întrevăzut o revenire în forță a Statelor Unite pe arena globală, în afara angajamentelor deja luate. Viitoarea administrație va avea mult de lucru pentru a reduce enormele diviziuni interne și probabil va evita să se arunce în aventuri riscante.

În definitiv, retragerea americană din Orientul Mijlociu sau pivotarea dinspre Atlantic spre Pacific nu au început cu  Trump, ci cu  Obama.

Pentru Europa, cei patru ani de administrație Trump au dus la conștientizarea faptului că Vechiul Continent nu se mai poate baza sută la sută pe Statele Unite pentru propria securitate.

Schimbarea de putere în Statele Unite nu este un motiv pentru ca Europa să renunțe la planurile sale privind apărarea comună. Dar este o oportunitate pentru un parteneriat transatlantic întărit, în care Europa să vorbească pe o voce mai puternică.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica