Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Alegeri SUA: De ce au dat greș (din nou) sondajele electorale?

alegeri_sua.png

Secție de vot din Tampa, Florida, 3 noiembrie 2020
Image source: 
Reuters via France24

Sondajele de opinie au greșit din nou. Dacă cele mai multe au prezis un uriaș ”val albastru democrat” și o victorie clară a lui Biden, rezultatele deja cunoscute arată că acesta a fost unul dintre cele mai strânse scrutinuri prezidențiale din istoria Statelor Unite.

Chiar dacă mai avem de așteptat pentru rezultatele oficiale, un prim învins a fost deja identificat de americani și de mass-media de peste Atlantic: sondajele de opinie.

Și, din motive întemeiate, după fiascoul de la alegerile prezidențiale din 2016, când majoritatea sondajelor publicate înainte de alegeri preziceau victoria democratei Hillary Clinton cu două, trei sau chiar patru puncte înaintea lui Donald Trump, lecția nu pare să fi fost învățată.

Patru ani mai târziu, cu câteva zile înainte de alegeri, majoritatea sondajelor de opinie publicate în Statele Unite se pronunțau clar în favoarea lui Joe Biden și a candidaților democrați care își propuseseră să cucerească ambele camere ale Congresului.

Unul dintre acestea, comandat de NBC și prestigiosul Wall Street Journal, a prezis un avans de 10 puncte pentru fostul vicepreședinte la nivel național și un avantaj clar în mai multe state cheie, inclusiv Florida și Pennsylvania. Unii chiar au prezis căderea Texasului, un bastion republican tradițional.

 

Erori pe bandă rulantă

Institutul de sondare Swayable a acordat, la 1 noiembrie, un avans de 7,5 puncte candidatului democrat din Pennsylvania, în timp ce un sondaj de la Universitatea Monmouth din 2 noiembrie a acordat acestui stat între 5 și 7 puncte în favoarea lui Joe Biden.

În Iowa, cele trei institute Data for Progress, Public Policy Polling și Civiqs au prezis, la începutul lunii noiembrie,  că Joe Biden va câștiga cu un punct diferență.

În cele din urmă, aceste alegeri prezidențiale par să fie una dintre cele mai strânse curse din istoria țării și se pare că principalii sondatori au greșit în mai multe state.

În plus, republicanii își pot păstra majoritatea în Senat și chiar își pot crește ponderea în Camera Reprezentanților.

„Indiferent de câștigătorul cursei prezidențiale, este sigur că marea majoritate a sondajelor au subestimat încă o dată sprijinul pentru Trump”, rezumă într-un studiu Nathan Gonzales, de la site-ul de analiză și cercetare InsideElections.com. 

”Majoritatea sondajelor naționale, cum ar fi sondajele de stat și de district, au spus aceeași poveste, că domnul Trump avea să obțină cu 8 puncte mai puțin față de performanța sa din 2016, oferindu-i domnului Biden un avantaj de două cifre."

Expertul american este îngrijorat după acest nou eșec răsunător. „Întrebarea cheie pentru viitor este dacă sondajele de opinie dau greș tot timpul sau doar la alegeri, când numele lui Donald Trump este scris pe buletinul de vot ".

 

Pierderea încrederii

În ceea ce privește mass-media, criticii sunt de asemenea acerbi: „Este un dezastru pentru industria sondajelor de opinie, pentru mass-media și pentru analiștii care interpretează studiile pentru public”, spune revista Atlantic. (...) ”Aceștia se confruntă acum cu serioase întrebări existențiale."

Luate la întrebări în timpul campaniei electorale, în special de președintele Donald Trump, care a postat pe Twitter miercurea trecută că „sondajele au greșit complet din punct de vedere istoric”, institutele de sondare au asigurat că și-au reajustat metodele și au promis că eșecul din 2016 nu avea să se mai întâmple în 2020.

Unii, precum Nate Silver, fondatorul site-ului pentru analiza datelor, FiveThirtyEight, se apără afirmând că Joe Biden a fost declarat câștigător și că este pe cale să fie ales. "Un prognostic poate supraviețui unei erori de sondaj (în jur de trei puncte), așa s-a întâmplat și în 2016, nu?", s-a apărat el. Totuși site-ul său îl credita pe candidatul democrat, în ajunul alegerilor, 89% șanse de victorie.

Potrivit lui Christopher Wlezien de la Universitatea din Texas, intervievat de AFP, aceste eșecuri nu pot fi explicate doar prin marja de eroare. Printre diferitele ipoteze, el evocă posibilitatea ca alegătorii lui Donald Trump să-și fi ascuns opțiunile în timpul interviurilor, sau ca cei nehotărâți să fi votat in extremis în favoarea președintelui actual.

„Ar fi putut exista, de asemenea, o anticipare proastă a mobilizării anumitor categorii de electorat”, a indicat la rândul său Mathieu Callard, specialist în cadrul institutului Ipsos, citat de Les Echos, care nu exclude o „eșantionare greșită”.

„Se pare că nimeni nu știe deocamdată ce a mers prost”, spune The Atlantic. ”Cu toate acestea, răspunsul nu prea are importanță, deoarece după două uriașe eșecuri prezidențiale, institutele de sondare au pierdut încrederea mass-mediei și a publicului."

 

Traducere de Anda Costiuc după France24

Editor Șerban Georgescu