Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Zeci de copii cad victime conflictelor dintre armeni și azeri

nagorno_karabakh_copii.jpg

Image source: 
rfi.fr

-Observatorii UNICEF, acuzați că judecă diferit drama copiilor uciși în luptele din Nagorno Karabakh.

-Academia armeană de științe lansează un apel spre partenerii internaționali să își îndemne guvernele să recunoască independența regiunii Artsakh.

-Taxe pentru ucrainienii care muncesc în străinătate.

-Rusia ia măsuri cinsiderate „timide” pentru reducerea emisiei de gaze cu efect de seră.

-Criză parlamentară în Georgia – opoziția nu recunoaște rezultatele alegerilor.

-Rețelele sociale, amendate în Turcia cu 10 milioane de lire.

-Un cântăreț din Kazahstan a fost „asaltat” pe Instagram, la fel ca Lady Gaga.

Observatorii UNICEF, acuzați că judecă diferit drama copiilor care cad victime luptelor din Nagorno Karabakh

Organizația mondială este învinuită că ar raporta cu „dublă măsură” numărul copiilor uciși din cele două tabere beligerante.

Mediatoarea asupra drepturilor omului, Sabina Aliyeva, s-a opus vehement faptului că numărul copiilor azeri care și-au pierdut viața, numele lor de familie și numele regiunilor unde au murit, n-au fost intenționat menționate în declarația de la 28 octombrie și s-a plâns de acest lucru directorului general al UNICEF – Henrietta Fore.

Mediatoarea susține că acei copii au fost victime ale tirului susținut cu rachete lansate de armata armeană, în regiuni civile, departe de zona de război. În opinia ei, ascunderea acestor amănunte arată ca UNICEF ar judeca după standarde inegale și scopul ei este să nu dea curs încercărilor de a nu îi considera pe acești copii victime ale războiului.

Conform rapoartelor, 90 de civili, dintre care 11 copii au fost uciși de rachete trase spre zone din afara frontului. De asemenea, dintre cei 395 de răniți, 48 sunt copii.

Asta ar însemna o „închidere a ochilor” în fața actelor de terorism, ceea ce înseamnă încălcarea flagrantă a principiilor dreptuui internațional, inclusiv a Convenției de la Geneva și în special a dispozițiilor Convenției Internaționale a Drepturilor Copilului a Națiunilor Unite, mai spune Sabina Aliyeva, în declarația despre conflictul din Nagorno Karabakh.

 

Academia armeană de științe lansează un apel spre partenerii internaționali să își îndemne guvernele să recunoască independența regiunii Artsakh

Academicienii armeni condamnă războiul la scară largă dus de Azerbaidjan și de Turcia contra oamenilor din Artsakh, în Nagorno Karabakh, și cer colegilor să îsi conningă națiunile să recunoască independența Republicii Artsakh.

Subliniind că mesajul este bazat strict pe aspirații umanitare, forul academic este de părere că recunoașterea independenței acelei zone este singura soluție de a opri aceste crime grave asupra populație civile și de a exclude repetarea unui nou genocid, la un secol după cel comis de turci asupra armenilor. Alocuțiunea este următoarea:

„Războiul terorist declanșat de Turcia și Azerbaidjan în Nagorno-Karabakh, mai ales contra populației, continuă. Ignorând apelurile de încetare a focului, ei au declarat deschis că au ca obiectiv expulzarea armenilor din regiune. Alianța turco-azeră, ajutată de teroriști sirieni, folosește diverse arme interzise de normele internaționale. Nu există niciun sat din Artsakh care să nu fi fost lovit de bombele ce fac sute de victime printre civili. În ciuda acordurilor la nivel înalt, azerii nu-și respectă angajamentele. Foate grav este faptul că folosesc arme din Turcia, care este membră NATO. De aceea, cosiderăm că doar o recunoaștere a independenței poporului din acea zonă, ar putea opri războiul”, spune Academia Arneană, în scrisoarea adresată forurilor academice din alte peste 40 de țări, printre care Rusia, Statele Unite ale Americii, China, Japonia, națiunile Europei occidentale, dar și României.

 

Taxe pentru ucrainienii care muncesc în străinătate

Muncitorii ucrainieni trimit anual în țara lor miliarde de dolari. Cel mai frecvent, aceste venituri ale celor de acasă nu sunt impozitate, fiindcă nu sunt declarate.

Membra Asociației Avocaților din Ucraina – Olga Nikolaenko explică în publicația „Obozrevatel” cu pot fi verificate aceste câștiguri. Conform legii, orice ucrainean care muncește peste granițe, la întoarcere, trebuie să se prezinte la biroul de impozite și să completeze o declarație prin care plătește o parte către stat. Dacă acel muncitor vine dintr-o țară cu care Ucraina are un acord special, va trebui să plătească doar acea taxă convenită prin acordul comun, adică 9,5%. Pentru comparație, în Bulgaria, această taxă este de 10%. Ucraina impoziteaza, în schimb, cu 19,5% veniturile provenite din solde militare.

Dacă nu există un acord cu țara în care muncesc, ucrainienii trebuie să achite acasă tot cât militarii: 19,5%, indiferent dacă au plătit sau nu deja impozite pe venit și în străinătate sau muncesc acolo „la negru”.

Doar în țara vecină – Polonia, muncesc legal un milion de ucrainieni, iar ilegal, în jur de două milioane.

Olga Nikolaenko e de părere că cetățenii țării ei nu au o cultură a plății impozitelor, de aceea statul ia în considerare inclusiv o lege a divulgării secretului bancar, pentru ca veniturile lor reale din străinătate să fie la vedere. Asta fiindcă în joc sunt sume uriașe.

În jur de 12 miliarde de dolari au căștigat până acum ucrainienii ce muncesc peste granițe.

 

Rusia ia măsuri considerate „timide” pentru reducerea emisiei gazelor cu efect de seră

Vladimir Putin a semat decretul cu numărul 666, în privința reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, până în 2030, la 70% din nivelul acestora din 1990, ținând cont de capacitatea maximă de absorbție a pădurilor. Experții subliniază că noul obiectiv permite, însă, o creștere semnificativă a emisiilor față de nivelul actual. Și ecologiștii consideră acest plan „ne-ambițios”, mai ales în contextul proiectelor altor țări. Doar Uniunea Rusă a Industriașilor și Antreprenorilor califică acest plan ca fiind „un obiectiv corect”, amintind că acesta implică și mai multe condiții create pentru întreprinderile ce trebuie să-l aplice. Kremlinul consideră proiectul drept „o contribuție determinantă la nivel național” la Acordul de la Paris, la care Federația Rusă a aderat acum un an. În acest moment, Rusia se află la un nivel de absorbție a gazelor cu efect de seră de 50% față de 1990.

Totodată, șeful departamentului Economie Mondială din cadrul Autoritatății pentru Sănătate și Securitate – Igor Makarov, crede că o „ștachetă” lăsată atât de jos, arată că Rusia nu are nicio ambiție de a renunța la dependența ei de energie fosilă și dezvoltare a zonei verzi. „Țara rămâne dependentă de petrol, cărbune și gaze”, concluzionează și Vladmir Chuprov, șeful departamentului de energie al Greenpeace în Rusia.

Reamintim, președintele american încă în funcție – Donald Trump, a retras Statele Unite din Acordul de la Paris, încă de acum trei ani. Președintele ales, Joe Biden, a anunțat, însă, că va reintroduce națiunea sa în acest acord și va duce o politică ambițioasă din acest punct de vedere.

Criză parlamentară în Georgia – opoziția nu recunoaște rezultatele alegerilor

Membrii opoziției nu vor să recunoască rezultatele scrutinului, iar conducătorii partidelor nu exclud varianta de a demsiona de pe scaunele lor parlamentare, pentru a forța alegerile anticipate. Conform articolului al 38-lea din Constituția Georgiei, pentru a prezida prima ședință a Parlamentului este necesară prezența majorității din numărul total al deputaților – adică cel puțin 76. Totuși, partidul Visul Georgian va avea destui membri, deci prima sesiune a legislaturii va putea avea loc.

Vakhushti Menabde, membru al consiliului de administrație al Asociației tinerilor avocați din Georgia, spune că dacă opoziția va refuza mandatele, nu vor fi consecințe juridice. Astfel, în cazul în care deputații opoziției demisionează, vor rămâne în afara Parlamentului, care va continua să funcționeze și fără ei.

Totuși, principalele partide din opoziție caută încă o soluție care să poată afecta actuala putere, pe care o consideră ne-legitimă.

 

Rețelele sociale, amendate în Turcia cu 10 milioane de lire

O amendă de 10 milioane de lire turcești a fost dată platformelor sociale, ca Facebook, Instagram, Twitter, You Tube sau Tik Tok, care au peste un milion de accesări zilnice în această țară, dar nu și-au anunțat reprezentanții legali pâna la data limită: 2 noiembrie. Legea mediilor sociale, intrată în vigoare la 1 octombrie, obligă rețelele să aibă un reprezentant în Turcia.

Un termen de 30 de zile a fost acordat acestor entități, de la data amenzii, pentru a-și îndeplini obligațiile. Dacă nici după acea dată nu își vor anunța reprezentanții legali, amenzile vor crește până la 30 de milioane de lire turcești. În cazul în care vor ignora în continuare această obligație, le va fi interzisă orice formă de publicitate legată de firme ce activează și în Turcia, iar ultimul pas va limitarea lățimii de bandă pe internet cu 50% și, în ultimă instanță, cu 90%.

De asemenea, rețelele sociale care nu retrag un conținut considerat ilegal în termen de 24 de ore, în ciuda unei decizii judecătorești, vor fi considerate responsabile pentru orice măsuri vor fi luate contra lor de către autoritățile din Turcia.

 

Un cântăreț din Kazahstan a fost „asaltat” pe Instagram, la fel ca Lady Gaga

În vara anului trecut, utilizatorii rusofoni ai Instagram au organizat un „gagachat”, lăsând mii de comentarii la postările vedetei americane Lady Gaga. Același lucru i se întâmplă acum cunoscutului cântăreț kazah Dimash Qudaibergen.

Trebuie spus că acest gen de „atac” nu este deloc deranjant pentru așa zisa „victimă”, fiindcă majoritatea comentariilor sunt pozitive. Totul a pornit după ce Dimash a devenit imaginea unui brand de telefoane mobile aflat în plină ascensiune, iar printre cei care i-au umplut pagina cu postări laudative se numără fanii lui din Rusia, China, țările baltice, Ucraina sau Polonia, dar și iubitori de la mai mari distanțe, ca Germania, Spania, Chile, Brazilia și Argentina.

Dimash Qudaibergen s-a remarcat în 2017 la un concurs de talente din China și în același an a primit distincția de cel mai bun cântăreț asiatic. A devenit rapid cunoscut în întreaga lume, datorită vocii lui cu o flexibilitate unică. Practic, Dimash poate acoperi toate toate cele trei mari tonalități ale vocii umane: tenor, bariton și bas, abordând până la 7 octave – performanță extrem de rară în muzică.

 

Au participat la realizarea Revistei Presei din Vecinatatea Estică:

Yepraksya Davtian, Armenia

Nikita Melnikov, Rusia

Bahar Alieva, Azerbaidjan

Magda Purtskhvanidze, Georgia

Ömer Faruk Karașahn, Turcia

Yosyp-Yuriy Harayda, Ucraina

Zhuldyz Alen, Kazakhstan

Toate articolele din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei