Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


“Mișcarea Legionară a fost fascistă, fără nicio urmă de idealism”

zelea_codreanu_salut_legonar.png

Corneliu Zelea Codreanu trece în revistă o gardă formată din legionari
Corneliu Zelea Codreanu compara Mișcarea Legionară cu fasciștii italieni
Image source: 
Corneliu Zelea Codreanu trece în revistă o gardă formată din legionari

Mișcarea Legionară continuă să exercite o atracție în rândurile unor români și sunt destui care contestă eticheta "fascistă" atribuită mișcării, considerând-o a fi una idealistă, mai ales sub conducerea lui Corneliu Zelea Codreanu. Cât de întemeiată este această interpretare? 

Unul dintre argumentele folosite de apologeții Mișcării Legionare este că Procesul de la Nurnberg ar fi exonerat această mișcare și prin urmare eticheta de "fascistă" nu este valabilă. Istoricul Florn Muller demontează însă această interpretare. 

Florin Muller: Am întâlnit și eu această afirmație în baza căreia Mișcarea Legionară nu ar fi fost fascistă. La Procesul de la Nurnberg din 1945 – 1946 nu Mișcarea Legionară a fost pusă în discuție, dar asta nu înseamnă absolut deloc că Mișcarea nu ar fi avut un caracter fascist.

La Nurnberg au fost judecați marii criminali de război naziști, despre responsabilii direcți de crime împotriva umanității, despre componenta germană a criminalității convertită în cel de-al Doilea Război Mondial și în Holocaust.

Deci acolo nu a fost un proces al Mișcării Legionare pentru că aceasta nu mai avea nicio relevanță istorică la acea dată, iar aceasta nu are nicio legătură cu faptul că Mișcarea poate fi pusă în discuție ca fenomen clar de natură fascistă.

Aceasta este o chestiune lămurită, toți istoricii responsabili, toți istoricii cu pregătire profesională academică de nivel occidental consideră că Mișcarea Legionară a fost o formațiune politică fascistă, ba chiar istoricul german Armin Heinen (1) spune că dintre toate mișcările de natură naționalistă și antisemită Mișcarea Legionară este singura care poate fi considerată o formă clasică a fascismului în România.

Dacă vrem să discutăm despre fascism trebuie să discutăm despre Mișcarea Legionară, dacă vrem să discutăm despre o serie de alte elemente ale structurii politice românești, ale interbelicului românesc, atunci discutăm despre altceva, dar nu exclusiv despre fascism.

M-aș grăbi să spun că fascismul Mișcării Legionare rezidă atât din punctele de vedere exprimate de ideologilor legionari, de către politicieni legionari și desigur rezultă în urma faptelor, a acțiunilor pe care Mișcarea le-a desfășurat încă înainte de 1927 când se constituie în formula ei cunoscută, până târziu în perioada post-antonesciană, după 1944.

Sigur, perioada clasică a Mișcării legionare ar fi aceea între 1927 și rebeliunea legionară din ianuarie 1941.

Continuitatea Zelea Codreanu - Horia Sima 

Reporter: V-aș ruga să clarificați, a existat o Mișcare Legionară idealistă sub conducerea lui Corneliu Zelea Codreanu, care ar fi fost bine-intenționată, și o mișcare fascistă, condusă de Horia Sima, după execuția extra-judiciară a lui Codreanu din noiembrie 1938?

Corneliu Zelea Codreanu și Horia Sima
Horia Sima i-a succedat lui Corneliu Zelea Codreanu în fruntea Mișcării Legionare după executarea acestuia la ordinul lui Carol al II-lea
Image source: 

Florin Muller: Eu consider că Mișcarea Legionară este fascistă chiar din preistoria ei, din genealogia ei. Să nu uităm că Mișcarea Legionară provine din Liga Apărării Național Creștine (LANC) condusă de AC Cuza.

Liderii politici legionari, inclusiv Zelea Codreanu, și-au făcut ucenicia în LANC sau în Acțiunea Românească, aripa ardelenească a acestui partid, nu există niciun dubiu în această privință.

 Dacă vrem să discutăm despre fascism fără să discutăm despre antisemitism intrăm într-o formulă în care adevărul nu-și are locul. Deci, atunci când se discută despre fascism, în mod automat se discută și despre antisemitism.

În privința idealismului, nu a existat niciun fel de urmă de idealism, dacă vorbim despre idealism ca o conversie umanistă a propriei vieți, pe un proiect politic centrat pe individ, pe un stat democratic, centrat pe valorile pe care noi le cunoaștem a fi conexate ființei umane, cel puțin de la Renaștere și Reformă încoace.

Toate aceste discuții despre idealismul Mișcării Legionare se referă la altceva și anume la stilul și retorica pe care o dezvoltă fascismul.

Este adevărat că fascismul ca o mișcare de ruptură, ca o mișcare politică radicală și revoluționară a avut un foarte mare succes la tineret, a avut o foarte mare priză la tineretul intelectual.

Acest tineret interpreta, greșit desigur, fascismele și fascismul în general ca o revoltă a tinereții împotriva a ceea ce se poate nu o modernitate degenerată, după cum istoricul britanic Roger Griffin vorbește despre această revoltă a fascismului împotriva degenerării, dar nu cred că această teză a degenerării rezistă unei cercetări istorice.

Deci idealismul ține mai degrabă de o interpretare proprie a actualei generații, ține de amestecul de retorică și de stilistică legionară cu unele tipare comportamentale care în mod inadecvat au fost suprapuse idealismului.

Reporter: L-am intervievat acum câțiva ani pe istoricul Adrian Cioflâncă, iar el spunea că Mișcarea Legionară a fost și fascistă și teroristă. S-a manifestat acest terorism al Mișcării Legionare doar după venirea ei la putere în 1940 sub Horia Sima sau și sub conducerea “idealistului” Zelea Codreanu?

Florin Muller: Există o continuitate a violenței între cele două conduceri, iar această violență este aplicată în timpul lui Zelea Codreanu inclusiv împotriva legionarilor, se uită acest lucru.

Deci nu era neapărat o mișcare care-și construia absolut un dușman exterior – evrei, comuniști, democrați – ci era o mișcare care a aplicat o pedagogie a violenței în interiorul propriilor rânduri.

Cel mai celebru exemplu este desigur cel al lui Mihail Stelescu, un apostat al Mișcării Legionare, care a fost executat de foștii săi camarazi în condiții absolut mizerabile, mafiote în 1936 la București, când se afla pe patul de spital.

Reporter: Și când vine vorba de violența Mișcării Legionare mai este și asasinarea prim ministrului I.G. Duca pe peronul gării Sinaia, în decembrie 1933.

Florin Muller: Duca era Liberal, eu mă refeream la violența din interiorul Mișcării Legionare. Dar această violență este un foarte veche care vine din timpul lui AC Cuza.

Tot ce s-a întâmplat la începutul anilor ’20 la Universitatea din Iași cade în răspunderea directă a lui AC Cuza, care era un instigator, dar și a practicianului violenței, care era Zelea Codreanu.

Iar Zelea Codreanu a fost nemulțumit de mentorul său AC Cuza tocmai pentru că această violență retorică, pentru că există și un fascism retoric, o latură retorică a fascismului, nu era transpusă în practică într-o măsură care să-l satisfacă pe Zelea Codreanu.

Reporter: AC Cuza care este teoreticianul fascismului românesc.

Florin Muller: Și teoreticianul antisemitismului românesc alături de Nicolae Paulescu, Vasile Conta și alți ideologi, este o rădăcină destul de îndepărtată.

A.C. Cuza (stânga) și Nicolae Paulescu
A.C. Cuza (stânga) și Nicolae Paulescu - au fost principalii teroreticieni ai antisemitismului și fascismului românesc, care l-au inspirat pe Zelea Codreanu.
Image source: 
Wikipedia

Această violență era înțeleasă de Zelea Codreanu ca fiind obligatoriu a fi transpusă în practică, împotriva studenților comuniști, a minorității evreiești, împotriva autorităților de poliție.

Sigur, eu nu vreau să-l transform pe prefectul de Iași, Constantin Manciu, împușcat de Codreanu în 1924 și apoi achitat în justiție pentru infracțiunea de omor, într-o expresie a liberalismului, dar în niciun caz conflictul între el și studenții cuziști n-ar fi trebuit să ducă la asasinarea sa.fasc

Există mărturii conform cărora chiar și Manciu ar fi fost dispus să detensioneze această dispută a sa cu studenții cuziști. Nu mai spun despre mărturia soției lui Manciu care vorbea despre nenumărate scrisori de amenințare primite de soțul ei din partea viitorilor legionari ai lui Codreanu.

Fascism - un termen tabu?

Reporter: De unde provine această reticență din societatea românească de a folosi eticheta “fascistă” pentru Mișcarea Legionară? Mă refer de pildă la cartea lui Oliver Jens Schmitt despre Zelea Codreanu (2), unde la traducerea în limba română dispare termenul fascist”.


Biografia lui Zelea Codreanu de Oliver Jen Schmitt
Din traducerea titlului cărții lui Oliver Jens Schmitt despre Zelea Codreanu a dispărut termenul "fascist"

Florin Muller: Sigur că editura și traducătorul sunt principalii responsabili, dar Oliver Jens Schmitt nu ar fi trebuit să fie de acord cu o asemenea traducere, termenii de Fuhrer și Faschist nu sunt deloc intraductibili în limba română.

Nu știu exact ce s-a întâmplat aici, dar în general această reticență vine din necunoaștere și vine din această încercare de re-textualizare de fapt a istoriei Mișcării Legionare într-un sens cu care eu nu pot fi de acord.

Mie mi se pare aproape o banalitate, un loc comun să spui că Mișcarea Legionară este fascistă pentru că ei înșiși au spus acest lucru.

Zelea Codreanu a găsit comparații între mișcarea sa și fascismul italian – formula “prezent” de exemplu, este o formulă ritualică de adresare și de inițiere a adunărilor fasciste italiene, utilizată și asumată de Zelea Codreanu expresis verbis.

El spune că și fascismul italian ar fi fost antisemit dacă condițiile din Italia ar fi fost similare cu cele din România, asta o spune în Pentru Legionari.

Mihail Polihroniade are zeci de articole în care compară Mișcarea Legionară cu fascismul german și cu fascismul italian, adică o vede parte a unei grupări, a unei familii politice, cum se spune în zilele noastre, zic eu, comune, deci este o matcă politică și ideologică de aceeași natură, de aceeași substanță.

Poate să fie această dorință de a epata, de a brusca, pentru a ieși din linie, din front, nu văd un plus de cunoaștere în obturarea unei asemenea realități, este un loc comun, orice student la istorie sau la științe politice poate să susțină, poate să găsească argumente pe această linie.

Cine are însă argumente și nu spune că Mișcarea Legionară a fost fascistă, acolo într-adevăr apare o problemă, greșeala intenționată – aceea este foarte periculoasă.

Reporter: Din punct de vedere legal Mișcarea Legionară este interzisă, propaganda legionară este incriminată prin Ordonanța de Urgență 31/2002, care însă nu se prea aplică de 18 ani de când este în vigoare. Din punctul de vedere al aderenței – și aici m-aș referi la tânăra generație – mai reprezintă legionarismul o atracție în ziua de azi?

Florin Muller: Eu aș spune că nu, din fericire, în ceea ce privește suprafața vieții publice. Aderența, subliminal, ar exista în spațiul virtual, pe internet.

Eu am o problemă cu internetul în sensul în care nu-l recunosc ca pe o sursă viabilă de cunoaștere. Cine dorește să cunoască, să studieze, nu merge prioritar la internet. Sigur, poți găsi baze de date, etc, dar în zona aceasta subterană, a subconștientului uman, toate deșeurile ființei umane se găsesc acolo pe internet și acolo refulează asemenea tendințe, asemenea atitudini antisemite, naționaliste, fasciste despre care vorbeați.

Este o lume subterană cu care nu-mi face plăcere să am de a face, în general lumea pe care o cunosc, studenții cu care lucrez, în niciun caz nu au asemenea simpatii.

Pericol terorist?

Reporter: La ora actuală în Statele Unite principala amenințare teroristă vine, FBI spune acest lucru, din partea extremei drepte – ultranaționalism, neo-nazism, rasism. Există oare acest pericol, virtual, și în România?


Matthew Heimbach
Zelea Codreanu este cunoscut și printre unii extremiști de dreapta din Statele Unite, ca Matthew Heimbach
Image source: 
Matthew Heimbach

Florin Muller: Un pericol virtual în acest sens din fericire nu văd, însă văd o valorificare a acestor elemente prin particulare ale unei istorii mai ample a fascismului, iar această privilegiere a unei istorii eroice de exemplu, a unei istorii martirice, privilegierea fascismului retoric de care vorbeam, a stilului de acțiune, a tuturor formelor grandilocvente prin care fascismul s-a impus pe scena publică, asemenea lucruri există.

Altfel, eu cred că este un fenomen definitiv istoricizat, terorismul actual are rădăcini multiple și depășește, să spunem, perimetrul fascismului istoricizat. Din punctul meu de vedere, terorismul ține de o incapacitate de asumare a modernității în care trăim, a post-modernității, adică incapacitatea de a recunoaște alteritatea, incapacitatea de a recunoaște un discurs științific în fața unei revelații de natură divină, de pildă, revolta împotriva unor atitudini agnostice.

Or formulele aceste extremiste valorizează foarte mult sensibilitățile religioase, din păcate. Aici este foarte mult de lucru, cunoașterea nu este un act de credință sau un act de voință personală, ci este un act de reflecție, poți să ratezi, să greșești, cum spunea Karl Popper din greșeală se creează cunoașterea. Acesta este mult mai important pentru o societate deschisă, consolidată democratic pe care ne-o dorim.

"Sfinții închisorilor"

Reporter: Ați menționat religia, dacă ne gândim la “Sfinții închisorilor”, la Arsenie Boca, la diverși clerici care au avut legături mai mult sau mai puțin strânse cu Mișcarea Legionară, acești clerici fiind reactualizați în contexte false sau oricum exagerate, există și această componentă ortodoxistă care atrage spre legionarism? Cine au fost Sfinții închisorilor?


Valeriu Gafencu (stânga) și Arsenie Boca
Valeriu Gafencu (stânga) și Arsenie Boca sunt incluși de simpatizanții legionari printre "Sfinții închisorilor"
Image source: 

Florin Muller: Sunt deținuți politici cu mulți ani de închisoare, mulți dintre ei deținuți din timpul lui Carol al II-lea și apoi din timpul regimului lui Antonescu, care totuși au avut o genealogie politică tulbure, axată pe fenomenul violenței.

Să nu uităm că au fost tineri legionari care au participat la rebeliune și au stat acolo în închisoare, iar închisoarea îți transferă cumva un nimb al purității morale, al rectitudinii, șamd, dar asta nu trebuie sub nicio formă să oculteze ceea ce s-a întâmplat înainte de momentul închisorii, ceea ce militantul politic a făcut până în momentul închisorii, care a fost inserția lui în spațiul acesta public al violenței sau în care se exercita violența în timpul rebeliunii legionare, de exemplu.

Toate aceste chestiuni trebuie avute în vedere, altfel cădem într-o idolatrie a unor persoane așa cum se făcea în anii ‘50 cu idolatria unor activiști comuniști. Sigur că ei nu aveau elementul religios, dar acum asistăm la un proces de re-formatare, de reconfigurare biografică cam cum avea loc în timpul stalinismului, lipsind atunci elementul religios, acum supralicitându-se elementul religios. Închisoarea politică nu-ți conferă automat, obligatoriu și pentru totdeauna atu-uri morale în fața celorlalți.

Aici nu este vorba de un conflict între stalinism și fascism, ci este vorba de un conflict între fascism și o lume mai dreaptă, mai rațională, mai liberă, în care toți să își afle locul.

Reporter: Ați menționat conflictul dintre fascism și comunism. Nu credeți că de fapt e vorba de un conflict între valorile societății democratice de la care se revendică România azi și cele două totalitarisme?

Florin Muller: Sigur că da, eu am spus de comuniști că și ei au procedat la reconfigurarea biografică a propriilor lideri, lipsind elementul religios. Sigur că adevăratul conflict al zilelor noastre este între memoria fascismului și a comunismului și spațiul democratic.

Am spus că este o procedură comună și fascismului și stalinismului, această eroizare a a militanților politici. Sigur că societatea românească trebuie să se păstreze la egală distanță de aceste beatificări ale personajelor politice despre care vorbeam și numai astfel putem să consolidăm democrația despre care vorbim și pentru care fiecare luptă cu puterile lui.

Profesor Dr. Florin Muller predă cursul Mișcări totalitare în România interbelică la Facultatea de istorie a Universității București

(1) Armin Heinen, Legiunea Arhanghelului Mihail, Editura Humanitas

(2) Oliver Jens Schmitt, Corneliu Zelea Codreanu, ASCENSIUNEA ȘI CĂDEREA “CĂPITANULUI”, Editura Humanitas

Alte cărți despre Mișcarea Legionară: 

Roland Clark, Sfântă tinerețe legionară. Activismul fascist în România interbelică, Editura Polirom

Traian Sandu, Istoria Gărzii de Fier: un fascism românesc, Editura Cartier Chișinău