Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Povestea ultimului împărat austro-ungar, devenit sfânt

carol_de_habsburg.jpg

Karl Franz Josef Ludwig Hubert Georg Maria von Österreich, ultimul împărat al Imperiului Austro-Ungar
Image source: 
Biblioteca Congresului SUA via commons.wikimedia.org

În 11 noiembrie 1918, lua sfârșit Primul Război Mondial. La Compiegne, în Franța, Germania semna armistițiul cu Antanta. La Viena, reprezentantul unei alte puteri învinse, împăratul Carol de Habsburg, renunța la putere. Era, poate, suveranul cel mai puțin vinovat de război și, totodată, unul dintre cei care au făcut eforturi imense pentru încheierea păcii. Din 2004, a fost beatificat de Papa Ioan-Paul al II-lea.

Carol de Habsburg nu ar fi trebuit, în condiții normale, să domnească niciodată peste Imperiul Austro-Ungar. Rolul de Principe Moștenitor al Dublei Monarhii i-a revenit arhiducelui Rudolf de Habsburg, dar acesta s-a sinucis.

În acest rol i-a urmat arhiducele Franz Ferdinand de Habsburg, dar acesta a fost asasinat la Sarajevo, eveniment care a declanșat Primul Război Mondial. Astfel, a ajuns primul în linia de succesiune arhiducele Carol.

Acesta era, încă de mic, un catolic pios. A studiat la o școală publică, pentru că era pasionat de experimentele științifice. A fost trimis în Boemia, pentru a urma pregătirea militară tradițională în familia sa, însă, în paralel, a studiat dreptul și științele politice.

În 21 octombrie 1911, s-a căsătorit cu principesa Zita de Bourbon-Parma. Cei doi soți s-au implicat în numeroase acte de caritate.

După ce a devenit Principe Moștenitor, a primit și rangul de mareșal al armatei imperiale. A comandat trupele austro-ungare de pe frontul italian, apoi cele de frontul estic.

În noiembrie 1916, a devenit, după moartea lui Franz Jozef, împărat austro-ungar. Printre primele sale inițiative s-a numărat începerea tratativelor pentru încheierea păcii. Carol de Habsburg cunoștea direct ororile războiului și dorea să le pună capăt.

Tratativele de pace au fost inițiate prin Ottokar Czernin, ministrul de Externe al Dublei Monarhii, și prin cumnatul împăratului Carol de Habsburg, principele Sixtus de Bourbon-Parma. Însă aceste eforturi repetate au eșuat.

Înfrângerea Puterilor Centrale în Primul Război Mondial l-a determinat pe împăratul Carol de Habsburg să renunțe la putere. Nu a abdicat formal, însă, prin intermediul manifestului din 11 noiembrie 1918, ”Către popoarele mele credincioase”, propunea reorganizarea imperiului pe baze federale.

Acest act permitea unirea ținuturilor poloneze, acorda orașului Trieste un statut special și cerea crearea de consilii naționale, care să exprime voința fiecărui popor din imperiu. Ca o consecință directă, s-a format și Consiliul Național Român, care a decis, în cele din urmă, Unirea cu România.

În 12 noiembrie, Parlamentul din Viena a proclamat republica în Austria. În 16 noiembrie, exemplul i-a fost urmat de Parlamentul din Budapesta.

Carol de Habsburg a fost forțat să plece în exil, în Elveția, escortat de britanici. În 1921, a încercat de două ori să revină pe tronul Ungariei, dar a fost alungat de regentul Miklos Horthy. În 1922, bolnav și sărac, Carol de Habsburg a murit în insula portugheză Madeira, unde fusese exilat prin decizia Antantei.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Pagina de istorie din 11 noiembrie 2020