Premiu de la Consiliul Europei pentru Muzeul Spionajului vechiului regim de la Tirana

- Albania a primit un premiu prestigios de la Consiliul European pentru muzeul de spionaj al fostului regim, o casă a groazei, un sistem creat precum în Infernul lui Dante, spune ministrul culturii din Albania. - În Serbia, tabloidele publică, de câteva săptămâni, știri false despre violențe nedovedite ale migranților;

- În Bosnia și Hezegovina, violența domestică adusă de coronavirus nu scade;

- O analistă nord-macedoneană ajunge la concluzia că țara sa se anomizează, adică cetățenii își pierd valorile umane.

Muzeul Național al Ascultării de către fostul regim opresiv, Casa Frunzelor, a primit premiul Consiliului Europei 2020 pentru cel mai bun muzeu, anunță Agenția ATA.

În cadrul ceremoniei organizate cu această ocazie la Tirana, ministrul culturii, Elva Margariti, a declarat că premiul aduce dovada că „dimensiunile acestei deformări umane, care a început aici în interiorul țării, ne ține memoria trează în fiecare zi, că nu suntem somnoroși. Nu am permis ca trecutul să se repete și, aici, (la muzeu, n.r.) le amintim tinerilor că libertatea și democrația nu sunt eterne, ci trebuie protejate în fiecare zi”.

 „Atunci când deschizi ușile Casei groazei, acum muzeu, dai peste una dintre cele mai sofisticate scheme de dictatură pentru a controla viețile oamenilor,  prin frică, un sistem construit ca niște cercuri ale Infernului lui Dante, unde domneau spionii care ascultau apeluri telefonice și citeau telegrame. Microfoane gândac erau ascunse ca paraziții în case și pe corpurile oamenilor”, continuă ministra albaneză.

„Nici nu vreau să mai amintesc modul în care au fost completate dosarele, mașinațiunile create, cum începea aici calvarul pedepselor  și cum listele dușmanilor poporului care se rugau la Dumnezeu în întuneric, nu făceau decât să crească”.

Restauratorii kosovari bat în oale cu lingurile ca protest contra restricțiilor pandemiei

Închiderea activităților comerciale pe timp de week-end în Kosovo, ca măsură preventivă pentru răspândirea coronavirusului, costă economia țării între 10 și 15 milioane de euro pe zi, citim în www.monitor.al.

Președintele Camerei de Comerț din Kosovo, Berat Rukiqi, a declarat într-o conferință de presă că măsurile restrictive luate de guvern au cauzat pagube grave întreprinderilor. În plus, acestea nu au fost discutate cu oamenii de afaceri.

„Mai grav este că banii care nu sunt cheltuiți (de populație pe timp de week-end, n.r.) în Kosovo, vor fi cheltuți în țările vecine”, a declarat Rukiqi. Acesta  a adăugat că o altă mare problemă este definirea termenului de mică piață, deoarece și aceste locații au fost închise.

„Guvernul trebuie să aprobe de urgență sprijin financiar pentru aceste companii care sunt în mod constant afectate de pandemie”, a spus Berat Rukiqi.

Membrii Asociației Gastronomiei din Kosovo au manifestat sâmbăta trecută (7 noiembrie, n.r.) în fața locațiilor proprii, bătând cu lingurile în oale. 

Camera hotelierilor și turismului  a acuzat modul neprofesionist în care măsura închiderii a fost adusă la cunoștința industriei, „cu 7 ore înainte de intrarea în vigoare a noilor reguli.” Acest lucru „a semănat panică și teamă nu numai printre hotelieri și patronii de restaurante, dar și printre toți cetățenii în general.”

Avalanșă de fake newsuri privind migranții în presa sârbească

„Articolele etice despre migranți sunt rare în mass-media sârbă”. Iată un subiect din www.cenzolovka.rs care scrie că „în ultimele săptămâni, mass-media sârbă a fost inundată de o mulțime de titluri senzaționaliste și informații despre numeroase presupuse atacuri ale migranților. Numai în ultimele două săptămâni au existat mai mult de 15 astfel de articole, iar un miting anti-migranți a fost organizat în capitala sârbă, ca răspuns la nenumăratele violențe ale migranților,” scriu jurnaliștii de la Cenzoslovka.

„Aceste mass-media acuză adesea migranții care locuiesc în Serbia de infracțiuni pentru care nu a fost încă identificat niciun făptuitor, ceea ce nu numai că încalcă principiul prezumției de nevinovăție, dar este un abuz față de apartenența religioasă, rasială și națională”, spune pentru Voice, citată de Cenzoslovka, jurnalista Natalija Jakovljevic.

„Serbia a fost mai umană la începutul crizei migrației, dar acum seamănă din ce în ce mai mult cu Ungaria vecină și cu politica promovată și condusă de premierul Viktor Orban. Este întotdeauna bine să ai un dușman, pentru a distrage atenția de la problemele arzătoare din țară, de la pandemie, de la modul în care sunt cheltuiți banii publici. Prin urmare, migranții sunt în mod regulat supuși abuzurilor, pentru interese politice,” a declarat jurnalista din Serbia.

Psihiatru Bosnia: unii oameni folosesc negarea pandemiei ca metodă anistres

Pandemia mondială de coronavirus a dus la o serie de situații stresante în rândul populației și, ca urmare, a crescut violența domestică, a declarat într-un interviu pentru agenția Fena, citat de avaz.ba, medicul Tea Vučina, președintele Ordinului Psihologilor din Bosnia și Herzegovina.

Potrivit medicului, aceasta este o problemă globală despre care ONU și UNICEF avertizează, iar datele de la Ministerul de Interne și din adăposturile bosniace arată că țara nu a scăpat de acest fenomen.

Tea Vučina vorbește despre înrăutățirea situației în rândul dependenților de droguri care se manifestă violent față de cei din jur, în special față de membrii familiilor lor.

„Restricționarea activităților exterioare a condus la petrecerea unul timp mai lung acasă cu cei dragi, iar în cazul familiilor disfuncționale, acest lucru creează, din păcate, mai multe oportunități de exprimare a frustrărilor care iau forma abuzului verbal și uneori a violenței fizice,” a spus Vučina.

Medicul se referă și la felul în care oamenii și-au schimbat atitudinea față de măsurile restrictive.

„La început, majoritatea oamenilor au fost puțin intimidați, bulversați și au respectat măsurile prescrise, deoarece pandemia a apărut brusc. Nu se știau prea multe despre coronavirus și erau speriați de transmiterea rapidă a acestuia.

Odată cu îmbunătățirea situației în timpul verii, a existat o relaxare a populației. Unii oameni nu și-au dat seama că îmbunătățirea situației a fost rezultatul unor măsuri extreme implementate anterior, cum ar fi izolarea. În acest moment, a existat o subestimare a situației și a impactului coronavirusului asupra oamenilor și asupra vieții de zi cu zi.

Unii, din păcate, au negat pandemia de la început și nu respectă măsurile prescrise, ceea ce este rezultatul unui fel de îndoctrinare. Pentru aceștia, utilizarea negării și evitării ca mijloc de a face față stresului este dominantă, reflectând lipsa capacității de a gestiona situația mai eficace.

Cei responsabili au acceptat faptele și sunt de acord cu reintroducerea unor măsuri de protecție mai stricte odată cu înrăutățirea situației de sănătate,” a remarcat psihiatra bosniacă.

Anomia sau pierderea valorilor – problema modernă macedoneană și nu numai

Publicația denesen.mk scrie despre anomie, un cuvânt care înseamnă absența normelor sau valorilor sociale la nivelul individului și societății.

„Stresați de alte aspecte importante ale vieții noastre personale și sociale, de problemele aduse de pandemie și de cele privind situația geostrategică ale Macedoniei, nu mai suntem atenți la relațiile dintre individ și comunitate, la dezintegrarea comunitățiior, la anomizarea acestora, fapt care determină lipsa angajamentului social al individului”, comentează pentru publicația nord macedoneană, analista Jovanka Kepeska.

Pierderea valorii în Macedonia de Nord „se manifestă prin izolare, însingurarea oamenilor și pierderea empatiei, ceea ce însemnă scăderea compasiunii și chiar a ajutorului reciproc, eliminând valorile esențiale, cum ar fi iubirea, preocuparea pentru om și sensul existenței”.

Au participat la realizarea Revistei Presei din Balcanii de Vest:

Dejana Microvic Birtasic, Serbia

Besiana Krasniqi, Kosovo

Vladana Sivevska, Macedonia de Nord

Hana Hot, Bosnia și Herzegovina

Dafina Meco, Albania

Toate articolele din seria Europa Plus a RFI România aici

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei