Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Critici pentru premierul Sloveniei, care l-a felicitat pe Donald Trump după alegerile din SUA

-Premierul Sloveniei este criticat de presa europeană, după ce l-a felicitat pe Donald Trump după alegerile din Statele Unite.

- Președinții Bulgariei și României au discutat perspectivele unui parteneriat, înaintea ”Congresului celor trei mări”.

- Consiliul studenților din Slovacia le cere politicienilor să renunțe la titlurile lor academice.

- Ce înseamnă victoria lui Joe Biden pentru Lituania.

- În Croația, criza Covid-19 a pustiit renumitul centru istoric al orașului turistic Zadar.

Presa occidentală critică la unison comportamentul puțin diplomatic al premierului Sloveniei

În ultimele zile, numeroase jurnale europene l-au criticat pe prim ministrul sloven Janez Janša, care i-a atribuit victoria lui Donald Trump înaintea anunțării rezultatelor oficiale ale alegerilor din Statele Unite ale Americii. Apoi, nu l-a felicitat pe Joe Biden pentru victorie, fiind unul dintre puținii lideri din întreaga lume care nu au făcut-o. Publicația online „Politico” a evocat acest comportament împreună cu comisarul european însărcinat cu gestionarea crizelor, slovenul Janez Lenarčič. Acesta l-a criticat pe premier într-un interviu:

„Cei care ocupă posturi de conducere trebuie să fie conștienți de ceea ce spun în public, inclusiv pe rețelele sociale, iar prudența lor trebuie controlată. Mă îndoiesc că aceste postări nu au daunat deja imaginii Sloveniei la Bruxelles sau la Washington”, spune comisarul european.

Premierul Janez Janša este descris în mai multe publicații drept un populist care se opune migrației și a criticat media americană, care s-ar fi grăbit să îl declare învingător pe Joe Biden, înainte ca justiția să se pronunțe în privința plângerilor lui Donald Trump.

Printre marile publicații europene care critică atitudinea premierului Sloveniei se numără BBC, Der Spiegel, Deutsche Welle, Frankfurter Allgemeine Zeitung sau elvețienii de la Neue Zürcher Zeitung.

 

Președinții Bulgariei și României au discutat perspectivele parteneriatului pentru intițiativa „Trei mări”

În cursul unei discuții telefonice, președintele Bulgariei – Rumen Radev a evocat în fața omologului său român – Klaus Iohannis, perspectivele unui parteneriat, în cadrul găzduirii la Sofia a viitorului summit „Trei mări”.

Inițiativa i-a aparținut lui Rumen Radev, care a subliniat faptul că fiind vecini apropiați, Bulgaria și România au posibilitatea să realizeze mai multe proiecte comune în diverse domenii, ca transporturile, enegia și conectivitatea digitală în regiune. Punerea în comun a potențialurilor științifice și tehnice, în căutarea unei dezvoltări durabile, a fost și ea luată în discuție.

Adeziunea tuturor țărilor participante la fondul de investiții al inițiativei va fi o etapă importantă pentru punerea în funcțiune a acestor planuri comune. Conform lui Radev, finanțarea acestor proiecte ar putea fi asigurată din afaceri, precum și de diferite instituții internaționale. De asemenea, Bulgaria și România ar putea colabora și la contruirea unor noi poduri peste Dunăre. Accentuarea acestui parteneriat poate fi și un atu pentru atragerea de fonduri din partea Uniunii Europene, fiindcă un culoar bine dezvoltat în această zonă, ar ajuta majoritatea statelor de pe continent. Nu în ultimul rând, îmbunătățirea navigabilității pe Dunăre și protejarea mediului vor fi pe lista la summit-ul de anul viitor, de la Sofia.

Consiliul studenților din Slovacia le cere politicienilor să renunțe la titlurile lor academice

Consiliul Național al Republicii Slovacia a ratificat modificarea legii unităților de învățământ universitar, care face posibilă retragerea titlurilor. Consiliul studenților a primit cu entuziasm aceasta schimbare și îi cere premierului Igor Matovič, membrilor guvernului, deputaților și altor politiceni care au trișat când și-au scris lucrările de diplomă sau doctoratele, să renunțe de bună voie la titlurile obținute fraudulos. Vice-președinta relațiilor cu publicul a Consiliului studenților slovaci, Ema Petriková, a declarat: „După lungi eforturi, modificarea a fost ratificată, chiar dacă mai are mici imperfecțiuni”.

Din 2021, universitățile vor avea noua posibilitate de a retrage un titlu atribuit. Consiliul studenților i-a transmis prim-ministrului Matovič, care a declarat de mai multe ori că el nu are o problemă în a renunța la titlul universitar, să facă acest pas imediat ce legea va fi în vigoare.

„Arătați tinerilor și întregii societăți că politicenii își cunosc propriile responsabilități și că titlurile lor trebuie să fie rezultatul unei munci cinstite și nu a înșelăciunilor”, a mai declarat Consiliul studenților din Slovacia.

Ce înseamnă victoria lui Joe Biden pentru Lituania

După ce media americană a anunțat victoria lui Joe Biden la alegerile prezidențiale din SUA, agenția de presă baltică a întrebat politologii și economiștii care ar putea fi impactul asupra Litaniei.

Margarita Šešelgytė, directoare a Inistitutului de relații internaționale și științe politice a Universității din Vilnius:

„În primul rând, parteneriatul nostru rămâne, mai ales în domenul securității, căci, înaintea alegerilor, Joe Biden a declarat ca țările baltice vor fi în atenția lui și că îl interesează securitatea în această zonă. În al 2-lea rând, sunt și alte elemente importante: Acordul de la Paris în privința climatului, susținerea în dreptul internațional, precum și leadership-ul american în privința ordinii internaționale. Este foarte important pentru noi, chiar ca participant mic la menținerea acestei ordini. Relațiile Statelor Unite cu Europa sunt importante, fiindcă și noi avem de câștigat când totul merge bine. Promisiunea domnului Biden de a revizui acordul comercial transatlantic este o veste bună, fiindcă și noi vom câștiga”, a spus Margarita Šešelgytė.

Aleksandras Izgorodinas, economist la „SME Finance”:

„Schimbarea va însemna pentru Europa și că relațiile defectuoase cu Donald Trump nu vor mai exista din punct de vedere economic, și că acest război comercial se va sfârși. Asta va fi bine și pentru Lituania și pentru UE. Dacă exporturile europene spre Statele Unite cresc, vor crește și exporturile țării noastre. Atitudinea lui Joe Biden față de energia verde este și ea importantă. În privința atitudinii față de China nu vor fi diferențe, fiindcă, la fel ca Donald Trump, Biden va încerca să scurteze lanțurile de aprovizionare, adică să readucă activitățile cele mai importante pe teritoriul american. Asta nu îi va afecta doar pe chinezi, ci și pe europeni. Dacă relațiile americano-chineze nu se vor ameliora, toată lumea nu va avea decât de pierdut”, a mai spus economistul lituanian Aleksandras Izgorodinas.

 

În Croația, criza Covid-19 a golit centrul istoric al orașului Zadar

„Nu mai avem de muncă. Nu mai e nimeni, toată lumea a plecat din Supernova, nimeni nu mai vizitează Peninsula, iar puținii pensionari care erau clienții noștri în piață și în piața de pește din bărci, s-au închis în case de câteva luni, le este frică”, declară unul dintre barcagii din zonă.

Odată cu creșterea numărului cazurilor de infectări cu coronavirus, în toată Croația măsurile epidemiologice sunt încă intensive, și impactul l-au resimțit cel mai dur micile afaceri din domeniul ospitalității și divertismentului. Străzile orașelor sunt pe jumătate goale, iar spațiile din peninsulă sunt închise cum erau până acum doar în timpul iernii. Așezările odinioară pline de viață arată acum ca niște orașe-fantomă. Kalelarga, numită oficial „Široka ulica”, era motorul vieții urbane, însă acum pare cuplată la un aparat de resuscitare. Vitrinele magazinelor de suveniruri sunt acum pline de hârtii lipite pe interior și au un aer trist. Până și postul de poliție, cel mai vechi din zonă, și-a strans deja bagajele și se mută într-o parte mai animată a orașului Zadar.

Croații sunt îngrijorați și triști, dar încă mai speră că vor depăși criza și nu vor fi nevoiți să revadă doar în poze farmecul acestei zone unice a Europei.

 

Au participat la realizarea Revistei Presei din Europa Centrală și Orientală:

Elena Yordanova, Bulgaria

Kristina Perik, Croația

Akvilė Kaucikaite, Lituania

Terezia Balcova, Slovacia

Eva Skok, Slovenia

Toate articolele din seria Europa Plus a RFI România aici

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei