Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Bosnia-Herțegovina nu va deveni niciodată membră a UE, din cauza Acordului de la Dayton” (politolog german)

bosnia.jpg

Bodo Weber, asociat principal al Consiliului pentru politica de democratizare (Berlin)
Image source: 
AVAZ

Într-un interviu pentru publicația Dnevni Avaz, Bodo Weber, asociat principal al Consiliului pentru politica de democratizare din Berlin, politolog și expert balcanic, evocă formarea unui „mini Schengen”, un nou concept pentru naționalitățile care trăiesc în Bosnia-Herțegovina și comentează raportul Comisiei Europene cu privire la progresul Bosniei și Herțegovinei pentru aderarea deplină la UE.

„Mini Schengen”

Ce părere aveți despre „mini Schengen”? Este bună această inițiativă pentru Bosnia și Herțegovina ca instrument de facilitare a accesului la aderarea la Uniunea Europeană?

Inițiativa „mini Schengen” a fost lansată ca mijloc de promovare politică personală a președintelui sârb Aleksandar Vučić și a primului ministru albanez Edi Rama. Dar și ca o reacție din partea Albaniei și Macedoniei de Nord la blocarea rușinoasă a deschiderii negocierilor de aderare la UE de către președintele francez, Emmanuel Macron. Dacă inițiativa poate fi plasată într-un cadru european și inclusă în inițiativele deja existente (procesul de la Berlin și CEFTA), cred că poate contribui la integrarea regională în cadrul procesului de aderare la UE.

Acest lucru este valabil și pentru Bosnia-Herțegovina, dar cu o condiție: depășirea crizei migranților. Atâta timp cât BiH este o victimă a politicii UE, mai precis a dezbinării și a toleranței colective a protecției anti-europene de la frontiera externă a UE până la cea croato-bosniacă și atâta timp cât Serbia direcționează în mod sistematic migranții către Bosnia-Herțegovina, nu ne putem aștepta ca BiH să aibă acces la libera circulație de tip Schengen.

 

De asemenea, a fost prezentat raportul UE cu privire la Bosnia și Herțegovina. Ce părere aveți de rezultatele finale?

În ciuda faptului că autoritățile din Bosnia și Herțegovina susțin că raportul arată progrese continue în presupusa lor punere în aplicare a condițiilor pentru a atinge standardele impuse de Comisia Europeană, în realitate, este chiar pe dos. Atât raportul analitic, avizul Comisiei Europene și raportul Pribe din 2019 cât și raportul din această săptămână, sunt în discordanță cu realitatea din BiH. Comisia Europeană nu mai înfrumusețează realitatea politică sumbră, așa cum obișnuia.

Se dovedește clar că în aproape toate domeniile reformei, politice, economice, ale statului de drept, în mijlocul lungului proces de formare a guvernului din 2019, care încă rămâne blocat la nivelul Federației, nu există aproape niciun progres. Elitele guvernante din Bosnia și Herțegovina nu sunt pregătite să răspundă cerințelor serioase ale reformelor structurale, de la sistemul judiciar la reformele constituționale.

Din declarațiile oficialilor europeni, se poate deduce că Bruxellesul își schimbă atitudinea față de Bosnia și Herțegovina. Într-un fel, ați putea spune că vom vedea o strategie de tipul „bățul și morcovul” în perioada următoare. Va fi aceasta eficientă ?

În trecut, UE nu a fost niciodată de acord cu politica „bățul și morcovul”, mai exact, în mijlocul rezistenței reformiste a elitelor naționale, în cele din urmă a păstrat mereu morcovul și a renunțat la băț. Din păcate, Bosnia și Herțegovina a așteptat o strategie politică pe termen lung din partea UE. După un deceniu de politici incompatibile, raportul și avizul Comisiei de anul trecut, au produs o schimbare majoră.

Comisia Europeană a prezentat în mod clar și deschis adevărata imagine a Bosniei și Herțegovinei: având în vedere starea actuală a țării, a instituțiilor, a politicii, a statului de drept și a economiei, care reies din Constituția Dayton, BiH nu va deveni niciodată membră a Uniunii Europene. Ea a stabilit primii pași și principiile de bază ale reformelor structurale serioase, inclusiv cele constituționale. Acum totul depinde de statele membre, inclusiv de lideri, ele trebuie să continue lansarea inițiativei, să dezvolte o strategie politică pe termen lung a UE pentru Bosnia și Herțegovina pe baza traiectoriei stabilite de Comisie.

De asemenea, Comisia Europeană a prezentat un plan de investiții care prevede alocarea de fonduri semnificative. Va putea Bosnia și Herțegovina să obțină necondiționat aceste fonduri sau va primi o listă de reforme pe care trebuie să le pună în aplicare?

Mă tem că le va obține necondiționat. Din păcate, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhely, s-a dovedit a fi calul troian al politicii de extindere.  Aceasta va avea succes cu siguranță dacă se va baza pe transformarea democratică a țărilor candidate.

Așa cum se temeau toți susținătorii adevărați ai politicii de extindere, deoarece el era candidatul prim-ministrului maghiar, Viktor Orban, Oliver Varhely a arătat în mod constant că este slujitorul filozofiei politice anti-democratice și „liberale” a șefului său.

Prin urmare, reformele nu-l interesează. Există indicii clare conform cărora Varhely încearcă să promoveze un plan de investiții cu condiții cât mai puține sau deloc de îndeplinit. Și vom vedea clar cât de departe va duce acest lucru în Balcanii de Vest și în BiH pe baza cazului „Asim”.

 

Strategia UE

Raportul Comisiei Europene nu menționează popoarele constitutive și nici modificările aduse legii electorale din Bosnia și Herțegovina care ar implica menținerea acestui concept. Este acesta un semn că UE a abandonat modelul popoarelor constitutive din BiH și că va lucra pentru abolirea acestui concept?

În primul rând, „popoarele constitutive” nu sunt un concept politic, ci un instrument central al politicii favoritismului și fricii, care stă la baza tratatului Dayton și a dinamicii socio-politice autodistructive a BiH. În spatele acestuia se află un concept nedemocratic și profund corupt, pe care colegul meu l-a numit cândva „puterea partidelor constitutive”.

Acest lucru este confirmat de faptul că conceptul de „popoare constitutive”, susținut de Dragan Čović și de alți reprezentanți ai partidelor etno-naționaliste din Bosnia și Herțegovina, provine din bucătăria constituțională a lui Edvard Kardelj, principalul ideolog al politicii lui Tito, despre care reprezentanții partidelor naționale anticomuniste nu vor să vorbească.

Reprezentanții comunității internaționale, inclusiv oficialii Uniunii Europene, nu au susținut sau respins niciodată „conceptul de popoare constitutive”. Mai degrabă, s-au îngrijorat de cum să se raporteze la acest concept, deoarece nu l-au înțeles niciodată. Dar cel puțin au considerat că ceva nu este în regulă, că există ceva profund nedemocratic în acest concept, din partea judecătorilor străini ai Curții Constituționale din Bosnia și Herțegovina.

Acordul de la Mostar reprezintă o schimbare negativă, deoarece pentru prima dată în ultimul deceniu, „croații trebuie să primească o parte din Bosnia și Herțegovina”, iar în cele din urmă, comunitatea internațională a cedat acestor eforturi nedemocratice din spatele formulării false a „reprezentării legitime a popoarelor constitutive”.

În acest context, este evident că în lipsa inițiativelor privind strategia politică a UE, după publicarea avizului mai multor diplomați occidentali, inclusiv a unora din UE, în afara Bruxellesului și a altor capitale europene, din motive destul de personale și din motive de carieră, comunitatea internațională a trecut de partea partidelor SDA și HDZ.

Aceasta a susținut acordul infam care aparent a abuzat de verdictul Curții Europene a Drepturilor Omului pentru distrugerea orașului Mostar, sub forma unei diviziuni etno-teritoriale în trei zone urbane croate (HDZ) și trei bosniace (SDA).

Iată motivul pentru care Comisia Europeană “a uitat să menționeze” acest acord în actualul raport privind Bosnia și Herțegovina. Deoarece este profund anti-european, acordul de la Mostar este în esență contrar principiilor reformei constituționale stabilite de Comisia Europeană în aviz, care prevede reducerea procesului decizional în instituțiile din BiH pe principiul consensului celor trei popoare constitutive. 

Acesta este motivul pentru care este crucial ca cetățenii din Mostar să-și salveze orașul și valorile europene la alegerile din decembrie, votând pentru a preveni ca o majoritate de două treimi a coaliției HDZ-SDA să ajună în consiliul municipal.

 

Administrația Biden ar intensifica cu siguranță angajamentul

Secretarul de stat american Mike Pompeo a vizitat recent regiunea. De asemenea, a trimis mesaje pentru BiH. Va exista un angajament mai puternic al SUA în Bosnia și Herțegovina în perioada următoare?

Depinde de rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA. O viitoare administrație Biden își va intensifica cu siguranță angajamentul în Balcanii de Vest, pe baza restabilirii unei strânse cooperări transatlantice. Bosnia și Herțegovina ar fi cu siguranță una dintre axele acestei cooperări.

 

UE nu ar trebui să decidă forma viitoarei constituții a Bosniei și Herțegovinei

Sunt profund convins că UE nu ar trebui să se pronunțe asupra formei viitoarei Constituții a Bosniei și Herțegovinei și, prin urmare, asupra destinului „conceptului de popoare constitutive”.

Dar în viitoarea sa strategie politică pe termen lung pentru BiH, care trebuie să se concentreze asupra reformei, mai precis asupra înlocuirii Constituției de la Dayton, trebuie rescrise principiile reformei constituționale care să asigure că viitoarea BiH este gata să adere la UE, la democrația, statul de drept, piața și economia socială a acesteia.

„Conceptul popoarelor constitutive” trebuie europenizat sau înlocuit cu un alt concept care să garanteze atât drepturi colective autentice grupurilor etnice din Bosnia și Herțegovina, independente de partidele politice, cât și un echilibru democratic al drepturilor individuale și colective.

 

Interviu realizat de Erdin Halimić

Traducere din limba franceză de Anda Costiuc

 

Toate articolele din seria Europa Plus a RFI România aici: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus