Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine ce câștigă și cine ce pierde după acordul de pace dintre Armenia și Azerbaidjan?

armenia.png

Demonstrație de protest la Erevan împotriva acordului de pace cu Azerbaidjanul, 12 noiembrie 2020
Image source: 
Stepan Poghosyan/Photolure via REUTERS via rfi.fr

Aceasta este întrebarea care se pune acum, la o săptămâna de la semnarea acordului. Armenia este marele perdant, din punct de vedere teritorial, diplomatic și de imagine, trebuind să facă față acuzațiilor inamicului de terorism ecologic în teritoriile ocupate. Rusia își recapătă rolul de prim negociator în Caucazul de Sud, iar Turcia a venit în forță la masa tratativelor, după ce a sprijinit militar Azerbaidjanul și a facilitat, potrivit presei ruse, intrarea în conflic a combatanților din Siria * În acest timp, în Georgia sunt proteste de stradă după alegerile din 31 octombrie contestate de opoziție, iar comuniștii din Kazakhstan s-au gândit că a venit vremea să-și rebranduiască partidul.

www.rbc.ru comentează acordul de încetare a focului din Nagorno Karabakh. Cine ce câștigă și cine ce pierde, este titlul articolului.

„Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a calificat acordul drept o mare victorie, prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, a declarat că a fost forțat să-l accepte din cauza situației de pe front. 

Președintele rus Vladimir Putin, a declarat că prevederile acordului creează condițiile necesare pentru o reglare pe termen lung și pe scară largă a crizei din Nagorno Karabakh, având o bază justă”, scriu jurnaliștii ruși.

„Conform acordului semnat, armenii trebuie să cedeze Azerbaidjanului mai mult teritoriu decât în planurile de pace discutate anterior. În urma războiului din 1992 -1994, partea armeană a preluat controlul nu numai asupra teritoriului regiunii autonome Nagorno-Karabakh, ci și asupra a șapte regiunicare au făcut parte din Republica Socialistă Sovietică Azerbaidjan”.

Nagorno-Karabakh a fost inclusă în 1921 în Republica Socialistă Sovietică Azerbaidjan, după ce atât Armenia, cât și Azerbaidjanul au fost sovietizate.

Armenia a pierdut, de asemenea controlul asupra orașului simbol Chouchi, a cărui capturare pe 9 mai 1992, a „fost o etapă importantă în reînvierea gloriei militare armene”, comentează site-ul rus care citează ziarele armene de la vremea respectivă.

Pentru Armenia, acordul are un impact semificativ asupra stabilității politicii interne. Opoziția, inclusiv partidul republican al președintelui Sargsyan, îi cere demisia premierului Nikol Pashinyan.

Acordul este o victorie pentru președintele azer, Ilham Aliyev, în vârstă de 58 de ani, care conduce țara din 2003. Tatăl său, Heydar Aliyev, a fost liderul Azerbaidjanului din 1993 și a promis că azerii se vor întoarce în Nagorno Karabakh.

În buzunarul Azerbaidjanului mai intră și o alianță întărită cu Turcia care a furnizat ajutor tehnico-militar pentru Baku și ajutor pe plan diplomatic. Nu în ultimul rând, scriu jurnaliștii ruși, „Turcia a facilitat trimiterea de combatanți din Siria”.

Rusia își recâștigă rolul de prim plan în Caucazul de Sud, comentează www.rbc.ru care îl citează pe Fyodor Lukyanov, redactorul șef al ediției rusești a revistei Global Affairs.

„Pentru Rusia, noul model este favorabil, rămâne actorul principal al regiunii, iar Armenia devine și mai dependentă de prezența sa, spune Lukyanov. Putem vorbi de sfârșitul existenței grupului de la Minsk al OSCE, subliniază expertul.

Textul acordului nu menționează în nici un fel OSCE, iar copreședinții grupului de la Minsk, Franța și Statele Unite, nu au fost menționați drept participanți activi la pregătirea sa,” spune jurnalistul de la Global Affairs.

„Turcia a pus piciorul în Caucazul de Sud,” remarcă rbc.ru. „Avantajele Turciei sunt cât se poate de evidente: a obținut un succes incredibil...”

„În ultimii ani, Turcia și-a extins într-un fel sau altul influența asupra tuturor teritoriilor care au aparținut Imperiului Otoman. În Nagorno Karabakh, Turcia  a jucat un joc strălucit, fără riscuri și fără costuri speciale,” a spus Lukyanov.

 

Amara pace pentru Armenia

Site-ul www.azatutyun.am a publicat fără să comenteze, textul acordului semnat de premierul armean și președinții Rusiei și al Azerbaidjanului.

Iată câteva dintre prevederile acestuia: „Federația rusă va desfășura (în regiune, n.r.) o forță de menținere a păcii însemnând 1960 de soldați, 90 de vehicule blindate și 380 de vehicule speciale pe lungul liniei de contact și de-a lungul culuarului Lachi în Nagorno-Karabakh.”

„Trupele de menținere a păcii ale Federației Ruse sunt desfășurate în același timp cu retragerea forțelor armate armene. Mandatul forței ruse este de 5 ani, cu o prelungire automată pentru următorii 5 ani, cu excepția cazului în care una dintre părți își anunță intenția de a renunța la aceste prevederi, cu șase luni înainte de încheierea mandatului.”

„Persoanele strămutate și refugiații se vor întoarce în Nagorno Karabakh și în regiunile învecinate sub supravecherea înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați.”

„Cele două părți vor face schimb de cadavre ale victimelor și de prizonieri de război.”

 

Azerbaidjan: Armenia a comis terorism ecologic în teritoriile ocupate

Despre acest subiect scrie site-ul azer, yenisabah.az. „Mediatorul pentru drepturile omului al Republicii Azerbaidjan, Sabina Aliyeva, a lansat un apel către comunitatea internațională cu privire la atrocitățile de mediu comise de Armenia în teritoriile ocupate ale Azerbaidjanului, la incendiile și distrugerea deliberată a pădurilor din Shusha”.

Situată la o altitudine de 1.400-1.800 de metri, Shusha a fost în timpul erei sovietice, stațiune montană.

 «Regretăm că în urma agresiunii armene care durează aproximativ 30 de ani, natura, diversitatea biologică, rezervoarele de apă din Azerbaidjan și mediul din zonele ocupate, au fost grav afectate.”

„Din pricina poluării chimice a surselor de apă, procesul de autoreglare a râurilor și a lacurilor s-a oprit, iar cursurile de apă devin zone moarte, dăunătoare pentru orice ființă vie”, spune oficialul azer.

 „Nu din întâmplare, rezoluția din 2006 a Adunării Generale a Națiunilor Unite privind situația teritoriilor azere ocupate a ridicat problema evaluării impactului incendiilor din regiune.

Rezoluția 2085 privind privatizarea deliberată a apei pentru rezidenții regiunilor frontaliere din Azerbaidjan, adoptată de Consiliul Europeei în 2016, impune retragerea imediată a forțelor armate armene din regiune și anchete la fața locului făcute de hidrologi independenți.

 În cursul acestei perioade, resursele naturale din teritoriile ocupate au fost jefuite de Armenia: 163 de mine de aur, mercur, cupru, plumb, zinc și cărbune, precum și acoperire forestieră, copaci rari și alte resurse au fost exploatate în mod ilegal.

Distrugerea unui ecosistem unic de 8.000 de hectare, format din păduri dense de stejar, ienupăr, fag, carpen, pin, carpen, nuc este o lovitură pentru diversitate.

Prin urmare, aceasta înseamnă încălcări grave ale tratatelor internaționale referitoare la protecția mediului la care Armenia este parte, precum și a Convenției privind interzicerea utilizării tehnicilor de modificare a mediului în scopuri militare sau a oricăror scopuri ostile.

Potrivit experților, incendiile forestiere provocate de bombele de fosfor alb nu pot fi stinse. Acesta este terorism ecologic”, acuză mediatorul pentru drepturile omului din Azerbaidjan.

 

100 de milioane de dolari de la Banca Mondială pentru relansarea economiei în Estul Ucrainei

Bloc de locuințe din regiunea Donbass. Foto Reuters

„Banca Mondială a lansat un proiect de 100 de milioane de dolari pentru relansarea economică din estul Ucrainei,” scrie site-ul Băncii Mondiale citat de kof.com.ua.

„Proiectul se numește Estul Ucrainei: reunificare, reconstrucție, relansare și se concentrează pe teritoriile controlate de guvernul regiunii Louhansk, cea care a avut cea mai gravă încetinire economică din cauza conflictului”, scrie comunicatul Băncii Mondiale.

Louhansk face parte din Regiunea Donbass, disputată de forțele separatiste pro-ruse și guvernul de la Kiev, are un guvern propriu, nerecunoscut internațional și poartă numele de Republica Populară Louhansk.

Potrivit Băncii Mondiale, citată de jurnaliștii ucrainieni, banii vor ajuta la ameliorarea liniilor de transport și la relansarea sectorului agricol.

„Este vorba despre prima parte a împrumutului Băncii Mondiale care va ajuta guvernul ucrainian să-și onoreze angajamentele și să sprijine populația afectată de conflict,” a declarat Arup Banerjee, directorul regional al Băncii Mondiale pentru Europa de Est (Belarus, Moldova și Ucraina).

 

Oficiali lituanieni iau partea protestelor de stradă din Georgia izbucnite după alegeri

Proteste la Tbilisi după alegerile din 31 octombrie. Foto AFP via rfi.fr

Site-ul www.on.ge comentează solicitarea a doi europarlamentari lituanieni și a unui deputat din parlamentul de la Vilnius, Sigmantas Pavilionis, fost ambasador lituanian în Statele Unite, față de utilizarea forței de către autoritățile georgiene împotriva manifestanților pașnici.

„Ei își exprimă îngrijorarea față de evenimentele care au avut loc în Georgia după alegerile din 31 octombrie. Potrivit lor, acestea au fost din nou afectate de acuzațiile de presiune asupra alegătorilor”, scrie site-ul georgian.

Oficialii lituanieni spun că „sunt gata să joace un rol constructiv în dialogul dintre partidul de guvernământ și opoziție”.

„Opoziția nu recunoaște rezultatele alegerilor legislative din 31 octombrie. Cele opt partide care au depășit pragul electoral au refuzat să intre în parlament. În plus, acestea refuză să participe la a doua rundă, care va avea loc în 17 raioane.”

Opoziția cere alegeri noi care să fie organizate sub o nouă administrație a Comisiei Electorale Centrale.

 

Erdogan: Suntem acum în liga spațială

www.hurriyet.com.tr publică discursul președintelui Recep-Tayyip Erdogan care a participat la ceremonia de deschidere a Centrului de lansare prin satelit, sisteme spațiale și tehnologii avansate și instalații de producere a materialelor explozive.

„Prima sondă spațială pe care am lansat-o, a atins o altitudine de 130 de kilometri, traversând linia de 100 de kilometri, care este acceptată ca limită de spațiu. Astfel, Turcia a făcut primul său pas în spațiu cu tehnologii dezvoltate în întregime pe plan local. Acum suntem în liga spațială cu tehnologii interne și naționale”, a spus Erdogan.

Șeful statului turc a lăudat noile capacități militare ale țării sale, printre care racheta  Atmaca, prima rachetă marină turcească.

„Atmaca, cu raza sa de acțiune de 200 de kilometri, nu poate fi detectată de inamici în timp ce se deplasează la câțiva metri deasupra mării. Dacă este trimisă către o anumită țintă inamică, Atmaca o poate urmări și distruge chiar dacă ținta este in miscare. Datorită acestor caracteristici, Atmaca a făcut din țara noastră una dintre cele cinci țări din lume capabile să producă rachete anti-nave”.

 

Rebranding în Kazahstan pentru Partidul Comunist

Comuniștii kazaci au făcut rebranding pentru partidul lor, aflăm din kaz.holanews.kz. Astfel, Partidul Comunist din Kazahstan se numește acum Partidul Popular din Kazahstan.

La al XV-lea Congres Extraordinar al partidului, formațiunea și-a ales un nou președinte în persoana lui Aikyn Konyrov.

„Partidul declară că scopul său este de a merge spre o societate cu democrație autentică, dreptate socială, spiritualitate generală, libertate și o economie prosperă, bazată pe progresul științific și tehnologic și pe principiile socialismului științific”, notează site-ul kazac.

Pentru a atinge acest obiectiv, partidul și-a stabilit următoarele sarcini:

1. În sfera politică - lupta pentru democratizare, cucerirea puterii, instaurarea democrației adevărate, construirea Republicii Populare Kazahstan, recunoașterea proprietății, excluderea exploatării.

2. În domeniul economic - introducerea tehnologiilor moderne în industrie și agricultură, restabilirea proprietății de stat în sectoarele cheie ale economiei.

3. În domeniul social - restabilirea și extinderea securității sociale pentru populația care exista în țară înainte de reformele din anii 1990.

4. În relațiile internaționale - sprijin pentru procesul de integrare a republicii alături de țările din Comunitatea Statelor Independente, lupta împotriva terorismului, consolidarea cooperării internaționale.

 

Au participat la realizarea Revistei Presei din Vecinatatea Estică:

Yepraksya Davtian, Armenia

Nikita Melnikov, Rusia

Bahar Alieva, Azerbaidjan

Magda Purtskhvanidze, Georgia

Ömer Faruk Karașahn, Turcia

Yosyp-Yuriy Harayda, Ucraina

Zhuldyz Alen, Kazakhstan

 

 

Toate articolele din seria Europa Plus a RFI România aici

Proiect realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

Revista presei din vecinătatea estică, 18 noiembrie 2020