Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum să avansăm pentru refacerea economiei europene – cu sau fără Polonia, Ungaria și Slovenia?

manfred-weber.jpg

Manfred WEBER
Manfred WEBER, președintele grupului PPE din Parlamentul European
Image source: 
twitter.com/ManfredWeber

Un amestec de revoltă și frustrare dar și un sentiment al neputinței se resimt în întreaga Europă, după ce bugetul multianual și planul de redresare post-criză au fost blocate prin veto de Ungaria și Polonia, cărora li s-a adăugat Slovenia.

Lideri politici, comentatori, experți își pun acum această întrebare: cum putem merge mai departe?

Iată câteva dintre opiniile care se vehiculează acum în această mare dezbatere care s-a născut pe plan european.

Guy Verhofstadt, fost prim-ministru belgian, unul dintre cei mai influenți membri ai Parlamentului European și fost lider al grupului ALDE, transformat acum în Renew Europe, este tranșant, într-un editorial pentru ziarul EU Observer.

El spune că, dacă vrem ca UE să își piardă toată credibilitatea și, în scurt timp, să se trezească cu unul sau două regimuri autocrate bine finanțate în interiorul său, atunci nu avem decât să cedăm.

Din fericire, Tratatele UE oferă alte opțiuni. Trebuie să-i facem să cadă în propria capcană și să o facem acum.

Legislația europeană prevede posibilitatea ca nouă sau mai multe țări să meargă mai departe prin cooperare consolidată, în cadrul și spiritul UE în ansamblu. Euro este cel mai bun exemplu.

Aceasta înseamnă că am putea finanța fondul de redresare doar prin resursele proprii și din contribuțiile celorlalte 25 de țări membre. Și să ne limităm la proiectele introduse cele 25 de țări care aplică criteriile, inclusiv un mecanism solid al statului de drept.

La fel ca euro, sistemul ar fi deschis și pentru Ungaria și Polonia, după ce vor accepta și îndeplini pe deplin condițiile.

Să nu vă faceți iluzii: nu există o soluție tehnică la o problemă politică fundamentală. Și nu există niciun compromis cu privire la drepturile și valorile noastre”, a atras atenția Guy Verhofstadt.

 Pentru europarlamentarul Manfred Weber, președintele grupului PPE din Parlamentul European, „Dacă Viktor Orbán și Jarosław Kaczyński vor să oprească utilizarea acestor fonduri pentru toată lumea, atunci ei trebuie să explice asta milioanelor de muncitori și antreprenori, primarilor și studenților, cercetătorilor și fermierilor care se bazează pe aceste fonduri.

Oricine respectă statul de drept nu are de ce să se teamă de acest mecanism. Popoarele Europei au un singur dușman în acest moment: acesta este Coronavirusul și oamenii așteaptă soluții din partea noastră", a spus europarlamentarul german.

Aceeași stupoare și în rândul experților, care nu înțeleg ce avantaje ar putea obține aceste state prin veto-ul lor.

Era evident că Viktor Orban avea nevoie de o nouă confruntare cu omologii săi - și asta are. Dar țările izolate care atacă întreaga UE își ating rareori obiectivele ", crede Lucas Guttenberg, director adjunct al Centrului Jacques-Delors din Berlin, citat de ziarul Le Figaro.

În același ziar Ana Boată, directoarea departamentului de cercetări macroeconomice al companiei financiare Euler Hermes, spune că ”Ungaria și Polonia au făcut o mulțime de datorii pentru a-și sprijini economiile. În plus, izolarea lor politică le-ar putea pune în pericol atractivitatea pentru investiții străine. Iar Germania, primul lor partener, are pârghii economice în această direcție”.

Ceea ce rămâne din aceste luări de poziții este senzația că jocul a mers prea departe, că o linie roșie a fost trecută și că trebuie să înaintăm, cu sau fără Budapesta, Varșovia sau Ljubljana.

Este un moment de cumpănă pentru Europa, dar posibil și un moment de cotitură. Iar asta ar trebui să dea de gândit guvernelor din Ungaria, Polonia sau Slovenia, în cazul în care acolo mai există o urmă de realism.

 
Ascultă #Eurocronica lui Ovidiu Nahoi, la RFI România