Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Alegerile din 1946 și represiunea față de rezistența anticomunistă: cazul Iosif Capotă

iosif_capota.jpg

Iosif Capotă în anii 1930
Sursa imaginii: 
CNSAS - Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii via wikipedia.com

În data de 19 noiembrie 1946, au avut loc cele mai controversate alegeri din istoria România. Este ziua în care comuniștii au falsificat masiv rezultatele alegerilor și au reușit, astfel, să confiște Parlamentul. Liderii Opoziției au fost intimidați, hărțuiți, arestați, bătuți și chiar uciși. Chiar și în aceste condiții, comuniștii au avut nevoie de o fraudă masivă pentru a rămâne la putere.

Comuniștii au ajuns la guvernare în 6 martie 1945, după ce sovieticii au forțat demisia generalului Nicolae Rădescu din postul de prim-ministru și l-au silit pe Regele Mihai I să îl desemneze premier pe Petru Groza.

 

Citește și Cine a fost criminalul sovietic care a impus Guvernul Petru Groza

 

Guvernul comunist a folosit instituțiile publice și armata pentru a-i intimida pe liderii Opoziției. Au suprimat apariția ziarelor PNȚ și PNL și i-au agresat pe liderii acestor partide. Uneori, aceștia au fost uciși.

Cu toate acestea, în 19 noiembrie 1946, oamenii s-au prezentat în număr mare la urne. Majoritatea covârșitoare a votat cu PNȚ, condus de Iuliu Maniu.

Comuniștii, pur și simplu, au schimbat procentele lor cu cele ale PNȚ și s-au proclamat câștigătorii alegerilor.

 

Citește și Alegerile din 1946, sfârșitul democrației în România

 

Un caz aparte a fost cel din județul Cluj. Aici, comuniștii au avut ocazia să își numească rapid aderenții în posturile din administrația publică, după ce Transilvania de Nord a fost retrocedată României.

Țărăniștii și liberalii au alcătuit o listă comună de candidați pentru alegerile din 19 noiembrie 1946. Lista era deschisă de Emil Hațieganu, urmat de Alexandru Lapedatu și de Iosif Capotă. Ultimul a plătit cu viața îndrăzneala de a candida împotriva comuniștilor.

Iosif Capotă era descendentul unei mici familii nobiliare din satul Mărgău. A studiat la Liceul George Barițiu din Cluj, apoi la Facultatea de Medicină Veterinară din București. S-a căsătorit cu Elena Leu și s-a stabilit la Huedin.

A devenit unul dintre cei mai înstăriți locuitori ai orașului și a început să facă politică, în interiorul PNȚ.

În septembrie 1940, când Transilvania de Nord a fost cedată Ungariei, familia Capotă s-a refugiat la Câmpia Turzii. După război, Iosif Capotă s-a întors la Huedin și a fost ales președintele organizației teritoriale a PNȚ care includea orașul și comunele din zona montană.

De asemenea, a candidat pentru Parlament din partea PNȚ. A fost ales, însă nu a intrat în posesia mandatului din cauza falsificării alegerilor.

În noaptea de 19 noiembrie 1946, a fost agresat de comuniști, pentru că încerca să împiedice fraudarea alegerilor în Huedin. După alegeri, presiunile asupra sa au continuat. În martie 1947, a fost arestat pentru 10 zile, apoi a fost eliberat.

În mai 1947, comuniștii au decis să îl lichideze. Unul dintre prietenii săi, Mihai Simule, l-a prevenit. Iosif Capotă a reușit să se ascundă, iar Mihai Simule a fost executat în locul său.

 

Citește și “Bandiți sau rezistenți” – dilemă ignorată de societatea românească

 

Iosif Capotă s-a ascuns în satele din zonă: Ciuleni, Mărgău și Brăișor. A constituit, împreună cu ruda sa prin alianță, Alexandru Dejeu, un grup de rezistență anticomunistă.

Iosif Capotă a rezistat în clandestinitate 11 ani. A tipărit și răspândit mii de manifeste anticomuniste prin care protesta împotriva interzicerii Bisericii Greco-Catolice și a PNȚ și împotriva exilării Regelui Mihai I.

În 7 decembrie 1957, a fost arestat de Securitate, după ce încercarea sa de sinucidere a eșuat. În mai-iunie 1958, cele 50 de persoane care alcătuiau grupul Capotă-Dejeu au fost judecate de Tribunalul Militar Cluj.

Iosif Capotă și Alexandru Dejeu au fost condamnați la moarte în 9 iulie 1958 și executați în Penitenciarul Gherla în 2 septembrie 1958.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Pagina de istorie din 19 noiembrie 2020