Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


După Polonia și Ungaria, premierul populist sloven contestă la UE respectarea statului de drept

jansa.jpg

Premierul Sloveniei, Janez Janša, într-un studio de televiziune
Image source: 
Guvernul Sloveniei / www.gov.si/en

Prim-ministrul de la Lublijana a trimis o scrisoare la Bruxelles în care își exprimă sprijinul pentru veto-ul anunțat de Polonia și Ungaria în ceea ce privește condiționarea bugetului Uniunii de respectarea statului de drept. Janez Janša nu a avut, însă, curaj să le spună și cetățenilor săi de scrisoare, înainte să o trimită, comentează un diplomat sloven. În Polonia, după ce de ani buni extrema dreaptă a confiscat Marșul pentru Independență, la ediția 2020, huliganii au atacat poliția cu pietre și cocktailuri explozive, iar cancelara germană îi îndeamnă pe bulgari și nord-macedoneni să se înțeleagă în dosarul limbii vorbite în Macedonia de Nord.

Polițiști răniți. Bătăuși arestați. Poliția a pus capăt Marșului Independenței din Polonia

Acesta este titlul unui articol din www.rp.pl  care comentează violențele petrecute pe străzile din Polonia săptămâna trecută, pe 11 noiembrie, când polonezii au sărbătorit reunificarea țării, din 1918.

„Polițiștii au fost atacați de golani care au folosit pietre și cocktailuri explozive. Un apartament de pe ruta marșului a fost incendiat,” aflăm din publicația poloneză.

În ultimii ani, manifestația a fost confiscată de extrema dreaptă din această țară.

Iată declarația căpitanului Sylwester Marczak, purtătorul de cuvânt al Poliției din Varșovia, citată de site-ul polonez: „acțiunile poliției din Varșovia sunt cunoscute. Mulți oameni cunosc motto-ul nostru nu negociem, acționăm. Dacă există atacuri violente asupra poliției, dacă atacatorii aruncă cu pietre, dacă polițiștii sunt răniți, au nevoie de asistență medicală și trebuie să meargă la spital, nu putem vorbi de o adunare pașnică.”

Potrivit poliției, mulți manifestanți au fost induși în eroare de organizatori, iar marsul în sine a fost ilegal. Datorită situației epidemice, evenimentul urma să fie înlocuit cu o adunare a manifestanților în mașini, dar până la urmă, aceștia s-au strâns în stradă.

 

Premierul sloven susține Ungaria și Polonia în dreptul de veto față de bugetul UE

Site-ul www.delo.si comentează alături de fostul minstru sloven de externe, Ivo Vajgl, conținutul și scopul unei scrisori pe care premierul sloven actual, Janez Janša, a trimis-o liderilor UE. Acesta și-ar fi exprimat susținerea față de Polonia și Ungaria, privind blocarea bugetului UE dacă acesta este legat de respectarea statului de drept.

„Ceea ce face Janez Janša, este comparabil cu ceea ce face președintele american Donald Trump. Janša continuă să se inspire din acțiunile lui Trump, la fel ca și premierul maghiar, Viktor Orban. Acțiunile lui Janša sunt contrare intereselor de lungă durată ale Sloveniei și tradițiilor slovene, deoarece slovenii au avut guverne alese democratic,” spune fostul șef al diplomației de la Lubijana.

„Este interesant de observat că Janša, care influențează puternic poziția și reputația Sloveniei în UE, nu a menționat scrisoarea și conținutul acesteia” în timpul unei conferințe de informare a publicului sloven.

 „Aceasta a fost în mod evident doar o tactică, pentru că Janša știa că, dacă se va alătura vetoului, ar fi provocat o rezistență și presiune în Slovenia pe care nu le-ar fi putut opri,” este convins Vajgl.

 

Merkel către bulgari și nord-macedoneni: Trebuie să ajungeți la o înțelegere. Nu uitați acest lucru!

Premierul bulgar Boyko Borissov (stânga) și omologul său macedonean, Zoran Zaev la semnarea unui acord de bună vecinătate, Skopje, 1 august 2017; Foto AFP / Robert ATANASOVSKI via rfi.fr

Acesta este sfatul cancelarei germane, Agela Merkel, pentru liderii bulgari și macedoneni, în cadrul celui de-al 7-lea Summit al Procesului de la Berlin, co-prezidat de la Sofia, de primii miniștri ai Bulgariei și Republicii Macedonia de Nord. Acesta este subiecul din publicația bnr.bg. Bulgaria și Macedonia de Nord au avut schimburi de replici încordate în ultimul timp în legatura cu limba vorbită în Macedonia de Nord pe care Buglaria o consideră un dialect propriu.

„Prima întâlnire organizată în cadrul Procesului de la Berlin a avut loc la 28 august 2014 la inițiativa cancelarului german Angela Merkel și s-a axat pe extinderea cooperării între UE și cele 6 țări din Balcani - Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Kosovo, Macedonia de Nord și Albania.”

Două declarații au fost semnate în cadrul ultimului summit: una privind agenda verde pentru Balcanii de Vest și una față de o piață regională comună.

„UE are un plan de emisii zero până în 2050 și dacă Balcanii de Vest nu aderă la obiectiv, vom avea parte de o concurență neloială,” a spus premierul bulgar.

Piața comună regională își propune să încurajeze crearea de investiții regionale în domeniul digital și al inovației, conectivitatea economiilor din Balcanii de Vest prin libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalului.

„În discursul adresat participanților la Summit, cancelarul german Angela Merkel, a anunțat că va invita liderii țărilor din Procesul de la Berlin - Balcanii de Vest, mai multe țări din Europa de Vest și Bulgaria - la Berlin, anul viitor, pentru analiza progreselor realizate până acum (în vederea integrăriiîn UE, n.r.). În același timp, ea a reiterat faptul că Germania se așteaptă ca UE să înceapă negocieri cu Macedonia de Nord în timpul președinției germane a Consiliului UE.”

Relațiile dintre Bulgaria și Macedonia de Nord au rămas tensionate, chiar și în timpul președinției comune a procesului de la Berlin.

 

Lituania: al doilea val al coronavirusului s-a transformat într-un adevărat tsunami

Așa începe un articol din www.lrytas.lt care adaugă că teama cea mai mare a lituanienilor este să traiască coșmarul în care s-a aflat Polonia.  

„Grevele împotriva măștilor și carantinei, care devin frecvente în țările din Europa de Vest, sunt rare în Lituania. (Cu toate acestea, n.r.) locuitorii săi încă nu respectă instrucțiunile autorităților și medicilor și se crede că virusul a început să se răspândească foarte rapid în luna noiembrie din cauza faptului că oamenii au călătorit și s-au distrat,” consideră publicația liatuaniană. Potrivit jurnaliștilor, noiembrie este luna în care țara plătește factura acestor comportamente.

Profesorul M. Stankūnas de la Universitatea Lituaniană de Științe ale Sănătății spune că vârful acestui val nu este încă atins, iar experții îl așteaptă în perioada 20 - 27 noiembrie. Curba infecției s-a accelerat în ultima zi a lunii octombrie.

Cercetătorul, care a studiat programul de mobilitate a populației, este convins că lituanienii au circulat mult mai mult decât locuitorii altor țări europene, în ultimul timp. „Nici avertismentele și nici statisticile îngrozitoare din ultimele săptămâni nu au împiedicat populația să călătorească în alte orașe și districte - potrivit datelor din 6 noiembrie, mobilitatea lituanienilor a depășit media Uniunii Europene.”

„Este mai sigur să fii în țările vecine,” precizează www.lrytas.lt. „Condițiile climatice sunt aceleași în Letonia și Estonia, dar numărul infecțiilor este de câteva ori mai mic în țările vecine.”

„Conform datelor UE de vineriea trecută (15 nov, n.r.) pe baza numărului de infecții și decese cauzate de COVID-19, Lituania ocupă locul al treilea în Europa.”

 

Timpuri nefericite pentru ceasonicarii din Zadar

„Coronavirusul mi-a ruinat afacerea, deși... nu vreau să mă plâng. Direct și indirect; direct pentru că nu am putut să lucrez, nici nu am avut de de lucru și, indirect... Să presupunem că un om vine la mine și mă întreabă cât costă o baterie. Îi spun 40 de kuna, iar el îmi îmi răspunde că se intoarce să o cumpere imediat ce își primește pensia. Aceasta înseamnă că virusul a devorat banii tuturor și a distrus activitatea comercială,” povesteste pentru www.zadarskilist.hr, Davor Hoffman un ceasornicar din Zadar, al cincilea oraș ca mărime din Croația. (40 de kuna înseamnă 5,20 euro sau 25,7 lei – n.r.).

Ziarul croat a făcut turul pensinsulei „pentru a verifica cum lucrează și trăiesc ceasornicarii din Zadar, păstrători ai tradiției, în urma crizei provocate de coronavirus, dar și a consecințelor mai grave ale tehnologiei moderne.”

„Aceste telefoane mobile ne-au distrus, ceasurile noastre mor. Există trei ceasornicari acum în peninsulă, din aproximativ zece, câți eram înainte. Mai sunt abia cinci ceasornicari activi în Zagreb,” spune Ivica Čulina, un alt domn care repară ceasuri.

„Hoffman este deja pensionat, dar încă lucrează și din păcate nimeni nu îi va călca pe urme: am întotdeauna de lucru pentru că știu să fac ceea ce restul de 90% nu pot face. Mecanica este în sângele meu. Dar la un telefon mobil, nici nu știu să văd cine m-a sunat, spune acesta”

Domnul Hoffman nu se gândește să crească prețurile pentru a-și acoperi pierderile, deoarece acest lucru i-ar reduce cu siguranță și mai mult numărul clienților.

 

Viticultorii slovaci contestă creșterea taxei pentru reciclarea sticlei

Asociația viticultorilor și vinificatorilor din Slovacia (AVVS) a deschis o procedură de litigiu contra Ministerului de Finanțe de la Bratislava vis-a-vis de creșterea taxei de reciclare a sticlei la 90 de euro pe tonă, aflăm din www.sme.sk.

„Asociația este convinsă că taxele de la momentul actual sunt suficiente pentru a asigura reciclarea sticlei și creșterea lor va duce la renunțarea la acest material tradițional.”

„Orice creștere se va reflecta imediat asupra costurilor viticultorilor, deoarece aceștia trebuie să plătească cel puțin 0,04 EUR pe sticlă pentru reciclare,” se plânge AVVS.

„În Slovacia, din toate materialele reciclabile colectate, sticla reprezintă cea mai mare pondere, peste 80%. În ultimii 10 ani, costurile de reciclare au crescut cu peste 400%,” notează jurnaliștii slovaci.

Cu toate acestea, industria da vina pe consumator.  „Consumatorilor le lipsește motivația de a recicla deșeurile, inclusiv sticla. Doar morala nu este suficientă pentru protecția mediului,” a concluzionat directorul AVVS, Jaroslava Kaňuchová Pátková.

 

 

Au participat la realizarea Revistei Presei din Europa Centrală și Orientală:

Elena Yordanova, Bulgaria

Kristina Perik, Croația

Akvilė Kaucikaite, Lituania

Artur Luksza, Polonia

Terezia Balcova, Slovacia

Eva Skok, Slovenia

 

Toate materialele din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

Revista presei din Europa Centrală și Orientală, 20 noiembrie 2020