Politică

Mii de oameni au participat duminica trecută (22 nov, n.r.) la înmormântarea patriarhului sârb, Irinej, care a murit de COVID 19, mulți participanți la funeralii ignorând măsurile preventive împotriva pandemiei, scriu apnews.com și www.istinomer.rs.

Cei care l-au plâns pe patriarh și majoritatea preoților care au ținut slujba de înmormântare la templul Sf. Sava din capitala sârbă, Belgrad, nu purtau măști sau nu păstrau distanța socială în interiorul bisericii, sărutând capacul de sticlă care acoperea rămășițele lui Irinej.

Aceștia au folosit o singură lingură în timpul Sfintei Împărtășanii, așa cum spune tradiția ortodoxă. Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă Sârbă le ceruse participanților să păstreze distanța și să poarte măști de față în conformitate cu recomandările antivirus.

Irinej, în vârstă de 90 de ani, a murit vineri (20 nov, n.r.), la trei săptămâni după ce a participat la înmormântarea unui alt prelat din Muntenegrul vecin, unde credincioșii i-au sărutat acestuia rămășițele expuse într-un sicriu deschis, deși fața bisericească murise din cauza complicațiilor COVID-19.

Macedonia de Nord nu a scăpat de ce s-a temut: Bulgaria le blochează aderarea la UE din cauza limbii

Site-ul televiziunii kanal5.com.mk scrie despre veto-ul Bulgariei privind aderarea Macedoniei de Nord la Blocul Comunitar. Declarații belicoase au existat în ultimul timp între Sofia și Skopje din pricina limbii vorbite în Macedonia de Nord, despre care Bulgaria spune că nu este o limbă de sine stătătoare, ci tot bulgara, cu anumite regionalisme și variații.

Site-ul nord macedonean publică declarația făcută de șefa diplomației bulgare, Ekaterina Zakharieva, potrivit căreia țara sa nu poate poate sprijini cadrul de negociere pentru Macedonia și nici nu poate organiza prima conferință interguvernamentală.

„Am încercat să includem trei condiții de bază în cadrul negocierilor. Aderarea la formularea lingvistică din 1999, confirmată apoi de Acordul din 2017, o foaie de parcurs pentru punerea în aplicare a Acordului din 2017 și un text foarte clar care nu susține revendicările minorității macedonene din Bulgaria. Aceste condiții nu sunt încă incluse în cadrul negocierilor,” a declarat Ekaterina Zaharieva.

Potrivit televiziunii nord macedonene,  ministrul german pentru Europa, Michael Roth, a spus că Macedonia de Nord are, în schimb, sprijinul Berlinului și că nu ar trebui să fie ostatecă din cauza problemelor bilaterale.

Bosnia - Herzegovina, de la Dayton la Bruxelles

„S-au făcut progrese în construirea unei Bosnii - Herțegovina democratice, dar treaba încă nu s-a terminat.” Aceasta este concluzia înaltului reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, înainte de a vizita Bosnia - Herțegovina, scrie www.klix.ba.

Acesta a publicat un articol intitulat „De la Dayton la Bruxelles: Lucrând împreună pentru o Bosnia și Herțegovina stabilă și democratică.”

„Viitorul țării și al întregilor Balcani de Vest se află în Uniunea Europeană,” a spus oficialul european.

„Nu putem schimba trecutul, dar putem modela viitorul - împreună. Integrarea europeană este singurul și cel mai important obiectiv - cu aproximativ 80% din sprijinul cetățenilor din Bosnia și Herțegovina - asupra căruia sunt de acord părțile politice din țară și publicul larg.

Fără o viziune clară și pozitivă pentru viitor, tinerii, dintre care unii nici măcar nu erau născuți când se semna Acordului de pace de la Dayton, părăsesc Bosnia - Herțegovina pentru a-și construi viitorul în altă parte. Este posibil ca procesul de integrare europeană și reformele care o însoțesc să nu convingă pe toată lumea să rămână în țară, dar cu siguranță vor contribui la consolidarea păcii și prosperității durabile,” a spus Borell.

„Progresul Bosniei și Herțegovinei pe calea europeană trebuie, de asemenea, să fie însoțit de o reconciliere autentică. Actorii politici ar trebui să urmeze exemplul modului în care majoritatea oamenilor trăiesc în Bosnia și Herțegovina, ca buni vecini, colegi și prieteni, și să promoveze în mod activ coexistența.”

Kosovo: decorațiunile de sfârșit de an ajută moralul sau răspândirea virusului?

„Suntem la aproximativ o lună și jumătate distanță de sărbătorile de la sfârșitul anului, dar din cauza coronavirusului din acest an, drumurile din Prishtina pot rămâne fără decorațiuni,” citim în www.koha.net.

„Municipalitatea din Prishtina nu a decis încă să decoreze spațiile cu lumini și materiale festive, deoarece există îngrijorări cu privire la faptul că acest lucru va determina oamenii să se adune în piețe.”

Anumiți oficiali cred, însă, că decorațiunile trebuie puse deoarece pandemia a provocat multe consecințe psihologice asupra cetățenilor, iar decorațiunile ar da oamenilor un sentiment pozitiv.

Ziarul kosovar scrie despre Londra care a început deja să instaleze decorațiunile de Crăciun. Înainte să intre din nou în lockdown, în capitala londoneză au fost instalate mesaje luminoase cu mesaje de încurajare.

O albaneză șefă a Adunării parlamentare a NATO

Fosta ministră a apărării din Albania în perioada 2013-2017, Mimi Kodheli, a fost aleasă vicepreședintă a Adunării Parlamentare NATO, scrie argumentum.al.

Mimi Kodheli este primul cetățean albanez care ocupă acest post. Mimi Kodheli este doctor în economie din 2007 și deține un MBA la Lincoln University, Nebraska, SUA, în colaborare cu Universitatea din Tirana.

Doamna Kodheli a intrat în politică în 2002, când a fost numită viceprimar al Tiranei. Din 2009, a fost aleasă membru al Parlamentului albanez. Pe parcursul carierei sale parlamentare, a ocupat funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru economie și finanțe pe tot parcursul legislaturii 2009-2013 și este în prezent președinte al Comisiei pentru politică externă.

Au participat la realizarea Revistei Presei din Balcanii de Vest:

Dejana Microvic Birtasic, Serbia

Besiana Krasniqi, Kosovo

Vladana Sivevska, Macedonia de Nord

Hana Hot, Bosnia și Herzegovina

Dafina Meco, Albania

Toate articolele din seria Europa Plus a RFI România aici

Proiect realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei