Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Vaida-Voevod, cel care a susținut autodeterminarea românilor, în Parlamentul din Budapesta

vaida-voevod.jpg

Alexandru Vaida Voevod (1872-1950)
Image source: 
wikipedia.org

Una dintre personalitățile care au făcut posibilă Unirea Transilvaniei cu Regatul României a fost Alexandru Vaida-Voevod. A fost unul dintre marii oameni de stat, cunoscut pentru franchețea sa și pentru un talent organizatoric ieșit din comun.

Alexandru Vaida-Voevod a venit pe lume în satul clujean Olpret, într-o familie nobiliară înstărită. Era înrudit cu episcopii greco-catolici Ioan Bob și Ioan Lemeni. Bunicul lui Alexandru Vaida-Voevod, Alexandru Bohățel, era unul dintre liderii românilor ardeleni din timpul Revoluției de la 1848.

De asemenea, se înrudea cu Corneliu Coposu. Alexandru Vaida-Voevod a studiat la Cluj, apoi în Bistrița și Brașov, unde a învățat limba germană la perfecție. A absolvit apoi Facultatea de Medicină a Universității din Viena. În calitate de medic, a lucrat o perioadă în stațiunea Karlovy Vary din Cehia de azi, locul unde se tratau membrii familiilor imperiale, regale și aristocratice din întreaga Europă.

Încă din perioada studenției, Alexandru Vaida-Voevod a devenit adept al curentului politic creștin-social. S-a implicat în campania electorală a lui Karl Lueger, care a fost ales primar al Vienei. Alexandru Vaida-Voevod s-a implicat și în viața studenților români din capitala imperială. A activat în societatea România jună și a devenit președintele acesteia. A legat o prietenie trainică cu Aurel C. Popovici, autorul unui program de federalizare a monarhiei austro-ungare.

Prin intermediul acestuia, Alexandru Vaida-Voevod a ajuns în anturajul arhiducelui Franz Ferdinand, moștenitorul coroanei imperiale. S-a alăturat Partidului Național Român, iar după procesul Memorandumului și întemnițarea memorandiștilor, Alexandru Vaida-Voevod a devenit membru al comitetului interimar de conducere, care a ținut locul celor arestați.

A început să publice în ziarul Dreptatea din Timișoara. El era adept al activismului, curent îmbrățișat de liderii noii generații din Partidul Național Român. În 1906, a fost ales deputat în Parlamentul din Budapesta.

Și-a păstrat mandatul de parlamentar până când s-a destrămat imperiul. În toamna anului 1918, el a fost cel care a citit declarația în Parlamentul din Budapesta prin care românii își proclamau dreptul la autodeterminare, gest care a dus la convocarea Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie de la Alba Iulia. Alexandru Vaida-Voevod a fost ales membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei și a făcut parte din delegația care a dus Regelui Ferdinand I declarația de Unire.

A fost inițiat în masonerie în acea perioadă. De asemenea, a devenit ministru de stat pentru Transilvania în primele guverne de după 1918. În urma alegerilor din 1919, Alexandru Vaida-Voevod a fost desemnat prim-ministru. După venirea pe tron a Regelui Carol al II-lea, Alexandru Vaida-Voevod a devenit unul dintre prietenii acestuia. În 1935, și-a creat propriul partid, Frontul Românesc, care a sprijinit demersurile lui Carol al II-lea de instaurare a unui regim autoritar.

Din 1938, a devenit consilier regal și președinte al Adunării Deputaților. Carol al II-lea l-a numit președinte al partidului unic din 1938, Frontul Renașterii Naționale. Abdicarea lui Carol al II-lea a însemnat și retragerea lui Alexandru Vaida-Voevod din viața publică. În 1945, a fost arestat de comuniști, pentru scurt timp. A murit în 1950, la Sibiu.

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Pagina de istorie din 26 noiembrie 2020