Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bogdan Aurescu: România susține întărirea relației transatlantice, trebuie să reparăm ce s-a stricat

bogdan_aurescu_-_mae.jpeg

Bogdan Aurescu
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu
Image source: 
mae.ro

În 30 de ani, România a reușit să iasă din izolarea în care o adusese regimul lui Nicolae Ceaușescu, a părăsit spațiul de influență al URSS, a ieșit din ceea ce se prefigura a fi o ”zonă gri” și s-a racordat cu succes la cele două mari alianțe ale democrațiilor, NATO și Uniunea Europeană.

RFI România a fost în tot acest timp martorul tuturor schimbărilor petrecute în țară și pe plan internațional, fiind o adevărată fereastră deschisă către lume.

Vom discuta în cele ce urmează cu un diplomat care a fost aproape de aceste mari transformări, ba chiar a contribuit la multe dintre ele,

A fost agentul României din pentru Curtea Internațională de Justiție, în cadrul procesului  privind platoul continental al Mării Negre. Se spune despre el că a mărit cu aproape 10.000 km2 teritoriul României. În 2010 – 2011 a fost negociator șef pentru România în cadrul acordului româno-american privind apărarea antirachetă și declarația comună privind parteneriatul strategic. Ministrul de externe Bogdan Aurescu discută cu colegul nostru Ovidiu Nahoi despre pașii făcuți de România în ultimii 30 de ani dar și despre viitorul Uniunii Europene și al relației transatlantice.

 

Rep: Sunteți diplomat de carieră din 1996. Nu era o perioadă extraordinară. Nu prea știam ce ne rezervă viitorul. Zona gri putea fi, din păcate, o variantă în acel moment. Dumneavoastră cum vedeați atunci viitorul când ați intrat în diplomație?

B.A: Intram în diplomație cu speranță. Eram tânăr absolvent al Facultății de Drept a Universității din București, pasionat de drept internațional. Pentru mine diplomația reprezenta cea mai bună cale de a pune în aplicare tot ceea ce am învățat. În același timp, eram fascinat de istorie, pe care am terminat-o doi ani mai târziu. Întotdeauna am fost interesat și fascinat de marile conferințe diplomatice, de negocierile de tratate internaționale, momente care au schimbat cursul istoriei. Am vrut să îmi regăsesc în cadrul Ministerului Afacerilor Externe această preocupare, pe care până la momentul respectiv o aveam doar din punct de vedere conceptual și teoretic.

Pentru că vorbim despre 30 de ani care s-au scurs de la momentul la care s-a înființat RFI România și de 24 de ani carieră diplomatică din perspectiva mea personală, am reușit să îmi dau seama, privind acum înapoi, că ultimii 30 de ani și din punctul meu de vedere personal ultimii 24 de ani, au fost o perioadă de transformare profundă a României, pe care am avut șansa să o trăiesc nu doar ca cetățean al României, ci și din perspectiva unui diplomat care a acționat în diverse momente și pe diverse dosare destul de importante pentru progresul României.

Rep: Care a fost, după opinia dumneavoastră, cel mai important moment pentru România în ultimii 30 de ani?

B.A: Au fost foarte multe momente importante. Eu am trăit câteva dintre aceste momente, pe care, ulterior, le-am transformat în puncte de reper, pe care dumneavoastră le-ați amintit. În 1997, la un an după ce am intrat în diplomație, se încheia celebrul tratat politic de bază cu Ucraina.

În acel tratat, într-un document conex acelui tratat, se regăsea acel schimb de scrisori care a fost încheiat între miniștrii de externe de la acel moment și un articol care conținea clauza compromisorie, care, ulterior, ne-a permis să ajungem la Curtea Internațională de Justiție și să rezolvăm un diferend care trena de peste 40 de ani.

Momentul în care s-a încheiat întregul proces în 2009 prin procesul de la Haga s-a pus capăt unui diferend care începuse în 1967 cu fosta Uniune Sovietică. Pentru mine a fost o experiență extraordinară.

Împreună cu acea echipă extraordinară pe care am condus-o și din care am făcut parte, am reuși să operăm cea mai mare și unica extindere de drepturi suverane și jurisdicție suveranăa României după marea unire.

Tot în 1997 se lansa parteneriatul strategic cu Statele Unite. A fost un moment pe care atunci îl vedeam prin ochii unui tânăr diplomat. Nu îmi dădeam seama foarte clar la acel moment care sunt perspectivele de dezvoltare pentru acest parteneriat strategic, care astăzi reprezintă unul dintre pilonii fundamentali ai politicii externe a României, alături de creșterea rolului și influenței României în cadrul Uniunii Europene și și cadrul Alianței Nord Atlantice.

Într-adevăr, după multă vreme, am avut șansa să particip și eu la acest proces de dezvoltare și de aprofundare a parteneriatului strategic prin negocierea acelui document pe care l-ați amintit, anume Declarația comună privind parteneriatul strategic pentru secolul XXI între cele două țări, carea  fost încheiat în 2011.

Anul viitor vom celebra 10 ani de la momentul în care s-a încheiat acest document. Reprezintă primul document politic bilateral care consemnează în scris parteneriatul strategic bilateral. Tot atunci a fost încheiat și acordul privind scutul antirachetă carea fost amplasat pe teritoriul României, care astăzi este sub steag NATO, face parte din sistemul antirachetă al NATO și care a  contribuit la întărirea securității naționale a României.

De altfel, vorbeam zilele trecute, pe 19 noiembrie, cu Secretarul general al NATO și am putut să constat aprecierea deosebită pe care o are România în cadrul Alianței Nord Atlantice, inclusiv datorită acestui sistem antirachetă pe care noi îl găzduim pe teritoriul României. Au fost momente foarte importante pe care le-am trăit în activitatea diplomatică, negocieră complicate, care s-au finalizat într-un mod cât se poate de avantajos pentru securitatea națională a României și a cetățenilor săi.

Rep: Aș reveni un pic la realitățile momentului. După alegerile din Statele Unite, în Europa se vorbește foarte mult despre resetarea relației transatlantice, despre un New Deal transatlantic. Care este viziunea României asupra acestei relații?

B.A: Deocamdată am discutat preliminar la nivelul Consiliului afacerilor externe, tot pe 19 noiembrie, la nivelul miniștrilor de externe al Uniunii Europene, cu privire la impactul pe care alegerile din Statele Unite îl au și îl vor avea asupra relației transatlantice.

Trebuie spus și subliniat apăsat: România este un susținător puternic al întăririi relației transatlantice. Noi considerăm că această comunitate transatlantică, care include Europa, Uniunea Europeană și Statele Unite reprezintă o unică comunitate de valori, dar și de securitate.

Am discutat despre măsurile pe care le putem lua, despre modalitățile pe care le vom avea în vedere pentru o discuție pe care miniștrii afacerilor externe o vor avea în vedere la Consiliul afacerilor externe din luna decembrie, despre cum putem să facem ca parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană și Statele Unite să treacă peste divergențele care s-au acumulat în ultima perioadă, în ultimii ani, să putem să relansăm acest parteneriat, să îl reenergizăm, cum se mai poate spune în acest context.

Din punctul de vedere al României, parteneriatul strategic cu Statele Unite va continua să reprezinte un element extrem de important. El va fi dezvoltat în continuare. Discutam pe 20 noiembrie cu consilierul pe securitate națională al președintelui Trump, într-o discuție pe care am avut-o pentru că nu am reușit să ne întâlnim când am fost în vizită în octombrie la Washington pentru consultări cu secretarul de stat Pompeo.

Discutam despre susținerea puternică bipartizană pe care parteneriatul strategic cu România îl are în Statele Unite. Din acest punct de vedere sunt convins că noua administrație Biden va împinge și mai departe, în sens pozitiv, dezvoltarea și aprofundarea parteneriatului strategic. Mai ales că reamintesc că, mă întorc la această declarație comună din 2011, documentul fundamental pentru relația bilaterală de parteneriat strategic, a fost încheiat în perioada administrației Obama – Biden.

Prin urmare, cred că la nivelul Uniunii Europene trebuie să avem o gândire foarte aprofundată. Să ne uităm la toate lecțiile învățate din perioada ultimilor ani și să încercăm să reparăm ceea ce în acest moment pare stricat în relația transatlantică, dar să și mergem mai departe, să găsim elemente comune de construcție.

De pildă, cum este Inițiativa celor trei mări, o inițiativă apărută în perioada recentă, dar care prezintă interes și este susținută și de viitoarea administrație democrată de la Washington. Ea reprezintă un element de construcție în relația transatlantică pentru că este susținută atât de Uniunea Europeană, cât și de statele Unite, ca modalitate de întărire a legăturii transatlantice, de creștere a coeziunii la nivelul Uniunii Europene, de creștere economică în această regiune.

De altfel, am discutat și cu președintele Exim Bank american, Exim Statele Unite, tot pe 20 noiembrie, pentru a vedea cum putem să finanțăm cu bani americani, proiectele strategice de interconectare care ne interesează atât pe noi, cât și pe Statele Unite și pe statele din regiune. De pildă, cum este calea ferată Constanța – Gdansk. Rail-2-sea este unul dintre proiectele importante din cadrul Inițiativei celor trei mări care va asigura conectarea nordului și sudului regiunii celor trei mări, dar va face și legătura între nordul și sudul flancului estic. Este un proiect care este important atât din punct de vedere economic, cât și din punctul de vedere al mobilității militare pe flancul estic al alianței.

Rep: Am văzut comentarii în presa internațională cu privire la această Inițiativă a celor trei mări, mai ales după ultimul summit, care s-a desfășurat în format electronic. Se temeau că Uniunea Europeană ar putea fi divizată după o linie mai veche lansată de al Washington, aceea cu veche și noua Europă. Ce părere aveți?

B.A: Nu, este o greșeală de interpretare, care, de altfel, este cu mult depășită de realitate. Vă aduc aminte că la summitul de la București din 2018, pe care l-a găzduit cu succes președintele României, domnul Klaus Iohannis, această inițiativă s-a bucurat de susținere și participare efectivă la summit atât din partea Uniunii Europene, cât și din partea Statelor Unite, cu o participare la nivel înalt, secretarul energiei de la acel moment.

În acel moment, președintele Comisiei Europene a participat pentru prima data la un summit al Inițiativei celor trei mări. Acestora li s-a adăugat participarea de nivel a Germaniei, iarăși, pentru prima oară la un summit al Inițiativei celor trei mări, prin ministrul de externe Heiko Maas, prin participarea altor instituții financiare internaționale și europene, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții. Dimpotrivă, aș spune că Inițiativa celor trei mări, în loc să divizeze, unește atât interesele Statelor Unite, cât interesele Uniunii Europene.

Dar și în interiorul Uniunii Europene există o susținere puternică fără niciun fel de prejudecată din această perspectivă de divizare. Dimpotrivă, este o inițiativă care va contribui la creșterea coeziunii Uniunii Europene și la creșterea convergenței. Din acest punct de vedere nu există niciun fel de pericol. Dimpotrivă, aș spune că este o inițiativă unificatoare.

Rep: Credeți în autonomia sau independența strategică a Uniunii Europene? Până unde?

B.A: Iarăși este o discuție care se poartă în acest moment la nivel european. Deja a început de ceva timp. Este vorba despre concepte care nu sunt în acest moment complet definite.

Vorbim despre autonomie strategică. Uneori vorbim despre suveranitate strategică. Sunt unii actori care încearcă să plaseze acest concept mai ales în sfera securității și a apărării. Dar, din punctul de vedere al României, acest concept trebuie, mai întâi, să fie bine definit.

În al doilea rând, trebuie să aibă în vedere faptul că din punct de vedere al securității și al apărării, cea mai bună opțiune pentru securitatea spațiului euroatlantic este NATO. Discutam în cursul zilei de 19 noiembrie, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în pregătirea reuniunii ministeriale NATO de la începutul lunii decembrie a miniștrilor de externe din alianță și am abordat și aceste concepte.

Din punctul de vedere al României se poate vorbi despre autonomie strategică în domenii care țin de economie, de sănătate, de pildă. Această criză a pandemiei a arătat vulnerabilitățile din punctul de vedere al rezilienței Uniunii Europene și statelor membre față de o astfel de criză.

În schimb, atunci când vorbim despre securitate, orice inițiativă europeană de întărire a participării aliaților europeni în cadrul Alianței Nord Atlantice este binevenită, dar ea trebuie să se facă în interiorul alianței și în complementaritate cu ceea ce face Alianța Nord Atlantică pentru întărirea securității, pentru creșterea capacității de descurajare și de apărare, de exemplu, pe flancul estic al alianței.

Este nevoie de un efort conceptual puternic la nivelul Uniunii Europene pentru a vedea în ce domenii autonomia strategică sau suveranitatea strategică, depinde pentru ce concept vom opta, este utilă.

Cred că din punct de vedere economic, din punct de vedere al susținerii sistemelor de sănătate. Vorbim despre inițiativa Uniunii pentru sănătate. În schimb, pentru alte domenii cred că trebuie să fim ceva mai realiști.

În orice caz, cred că înainte de toate, trebuie să vedem care este impactul pe care o astfel de dezbatere îl poate avea asupra relației transatlantice, mai ales că încă noua administrație americană încă nu și-a luat în primire pozițiile în Statele Unite, nu s-a instalat încă.

Mai întâi trebuie să discutăm cu noua administrație americană pentru a vedea și care sunt ideile și instrumentele pe care le are în vedere pentru întărirea relației transatlantice. După care putem să dezvoltăm și aceste concepte. Iarăși, un loc bun pentru a astfel de discuție la nivelul Uniunii Europene, îl va reprezenta și Conferința pentru viitorul Europeie, care va fi inițiată la un moment dat, atunci când condițiile pandemice o vor permite.

Rep: Vă propun să ne apropiem puțin de granițele noastre. Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale în Republica Moldova. Cum se poate traduce în plan politic această victorie? Ce ar trebui să urmeze? Ce riscuri vedeți în continuare?

B.A: După cum știți, România a salutat foarte călduros rezultatele alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Această victorie clară, decisivă, pe care Maia Sandu a repurta-o la turul doii al alegerilor din 16 noiembrie reprezintă o indicație clară asupra maturității cetățenilor Republicii Moldova, atât a celor din țară, cât și a celor din diasporă, care doresc un viitor democratic, un viitor european pentru Republica Moldova.

Este clar că programul reformator, democratic, în spirit european pe care și-l propune noul președinte al Republicii Moldova trebuie să fie susținut. Din acest punct de vedere, discuția telefonică pe care președintele României a avut-o imediat după anunțarea rezultatelor alegerilor, fiind primul șef de stat care l-a felicitat pe noul președinte ales al Republicii Moldova, a fost definitorie.

România va continua să susțină ferm parcursul european al Republicii Moldova, parcursul democratic, întărirea instituțiilor, creșterea rezilienței acestor instituții pentru a face față provocărilor pe care le are de înfruntat Republica Moldova.

Președintele României va efectua în perioada următoare, după ce președintele ales se va instala formal ca președinte cu puteri depline, își va prelua mandatul la Chișinău, o vizită în Republica Moldova pentru a vedea, în mod concret, care sunt modalitățile prin care putem să sprijinim.

 La rândul meu, eu am susținut, atât la Consiliul Afacerilor Externe din 19 noiembrie, cât și în discuțiile cu consilierul pentru securitate națională al președintelui Statelor Unite, sprijinul pe care trebuie să îl dea atât Uniunea Europeană, cât și Statele Unite noului președinte al Republicii Moldova.

După cum spuneați, acesta se va confrunta cu un guvern ostil, cu un parlament care, probabil, va încerca să îi creeze probleme. Aici depinde de strategiile pe care și le propune noul președinte pentru a găsi o formulă guvernamentală care să susțină eforturile de reformă pe care și le propune.

Rep: Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult că ați fost împreună cu noi, la această oră, aici la RFI, într-o zi importantă pentru noi, când împlinim 30 de ani.

B.A: Vă mulțumesc și eu foarte mult. Vă asigur că vom continua la nivelul Ministerului Afacerilor Externe să susținem reperele fundamentale ale politicii externe românești pentru că diplomația a fost întotdeauna în istoria României un vector de modernizare și de progres. Cred că am arătat și în ultima perioadă, inclusiv în ultimul an, că am acționat în acest sens și că am reușit să ancorăm și mai ferm România la valorile occidentale și la parteneriatele noastre strategice sau cu valoare strategică.

 
Ministrul de externe Bogdan Aurescu discută cu colegul nostru Ovidiu Nahoi despre pașii făcuți de România în ultimii 30 de ani dar și despre viitorul Uniunii Europene și al relației transatlantice.