Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Polonia și Ungaria propun revizuirea Tratatelor UE pentru acceptarea Mecanismului pentru Statul de Drept

orban_moraw.jpg

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki și cel al Ungariei, Viktor Orban la Budapesta, 26 noiembrie 2020
Image source: 
Facebook / Orban Viktor

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a făcut ieri o vizită de lucru la Budapesta pentru a-și coordona poziția cu cel mai apropiat aliat politic al său în problema bugetului UE, a Fondului pentru Redresare și a Mecanismului pentru statul de drept. Întâlnirea cu Viktor Orban oferă câteva elemente noi în perspectiva summit-ului UE din 10-11 decembrie ce va decide soarta bugetului UE.

În acest moment, din perspectiva Varșoviei, nu există ieșire din impasul politic cauzat de amenințarea cu vetoul pentru adoptarea Bugetului comun al UE. Acest lucru a fost confirmat ieri încă o dată la Budapesta, în timpul vizitei de lucru a premierului polonez Mateusz Morawiecki. Vizita lui Morawiecki a avut pe agendă un singur punct: coordonarea pozițiilor Poloniei și Ungariei pe problematica Bugetului UE pentru următorii 7 ani.

Orban și Morawiecki au semnat o declarație comună în 6 puncte în care numesc Mecanismul pentru Statul de Drept un ”instrument politic” și declară că acest mecanism ”trebuie substanțial modificat”.

Cei doi premieri propun prin intermediul acestei declarației o ieșire din blocaj printr-o abordare pe două căi. Mai întâi aceștia propun ca, atașarea condiționalității prin Mecanismul pentru Statul de Drept la adoptarea bugetului să fie limitată în conformitate cu concluziile summit-ului UE din luna iulie.

Până aici aceasta pare o declarație foarte vagă, fiindcă nici în luna iulie nu exista încă acest instrument legal al UE. În al doilea rând, cei doi premieri propun ca mai întâi condiționalitatea prin Mecanismul pentru Statul de Drept să fie discutată încă o dată la summitul Consiliului UE din decembrie, ca mai apoi Consiliul UE să decidă asupra unei conferințe dedicate modificării Tratatelor pentru funcționarea Uniunii Europene. Probabil această conferință ar trebui să aibă loc într-o perspectivă nedeterminată în anul 2021.

La briefingul de presă ce a urmat întâlnirii Orban-Morawiecki, premierul maghiar a declarat că această dezbatere dintre cele două capitale și Bruxelles nu are loc ”din cauza banilor” și că în timp ce ”legislația UE asupra domniei legii nu este necesară, voturile celor două capitale sunt indispensabile și inevitabile”.

Așadar, blocajul politic dintre Varșovia și Budapesta pe de o parte, și Uniunea Europeană împreună cu celelalte 25 de state membre promite să persiste cel puțin până la summit-ul UE din 10-11 decembrie, atunci când ar trebui să se ia decizia finală asupra bugetului pe următorii 7 ani.

Declarația maghiaro-polonă de ieri însă aliniază cele două capitale în așa fel încât nici Polonia, și nici Ungaria nu vor accepta propuneri ce sunt considerate inacceptabile de vreuna din ele. Practic, ca rezultat al declarației de ieri, un potențial veto al Varșoviei, va atrage automat și vetoul Ungariei.

În același timp, se pare că atât la Bruxelles adică în Consiliu și în Parlamentul European, cât și la Berlin, care deține președinția Consiliului statelor UE, există tot mai multă înțelegere în ce privește posibilitatea creării unui nou mecanism care ar permite evitarea impasului cauzat de Varșovia și Budapesta.

Poate fi chiar admisă extinderea Mecanismului European pentru Stabilitate înființat încă din 2012 pentru Zona Euro. În special acest nou - vechi mecanism interguvernamental ar servi drept soluție alternativă și într-o anumită măsură provizorie pentru a finanța cele mai afectate state membre din UE din cauza pandemiei, este vorba în special de Italia și Spania, evitând astfel Polonia și Ungaria care ar rămâne fără finanțare din Fondul pentru Redresare.

În cazul Poloniei ar fi vorba de o sumă deloc de neglijat de 29 de mlrd de Euro. În ce privește bugetul pe următorii șapte ani, adoptarea acestuia va fi amânată și va intra în vigoare un buget provizoriu din care vor putea fi finanțate doar politica agricolă, afacerile externe și cheltuielile administrative ale instituțiilor UE.