Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ion Flueraș, social-democratul martirizat de comuniști

ion-flueras.jpg

Ion Flueraș (1882-1952)
Image source: 
wikipedia.org

Una dintre cele mai marcante figuri ale social-democrației românești a fost Ion Flueraș. A fost unul dintre membrii Consiliului Național Român Central și ai Consiliului Dirigent al Transilvaniei. A contribuit la Marea Unire din 1918 și a împărtășit, împreună cu mulți dintre membrii generației Unirii, un destin tragic: a fost ucis în închisorile comuniste.

Ion Flueraș a venit pe lume în 1882, într-o familie greco-catolică modestă din satul Chereluș. A studiat la școala confesională greco-catolică din satul natal. A absolvit doar patru clase, deși avea o inteligență cu mult peste medie. Din cauza lipsei mijloacelor materiale, părinții săi l-au dat ucenic al unui meșter rotar.

În anul 1901, a dat examenul de calfă și a reușit să se angajeze ca muncitor calificat. În perioada 1907 - 1918, a trăit la Budapesta. S-a înscris în secția română a Partidului Social-Democrat din Ungaria și a candidat, în 1905, pentru un post de deputat, dar nu a fost ales.

În anul 1918, atunci când liderii românilor ardeleni au decis să formeze un consiliu național care să reprezinte națiunea română din Imperiul Austro-Ungar, Ion Flueraș a fost unul dintre cei care au sprijinit această idee. Consiliul Național Român Central s-a format în toamna lui 1918, la Arad. Din acest organism făceau parte șase reprezentanți ai Partidului Național Român și șase ai Partidului Social-Democrat.

Ion Flueraș a fost unul dintre cei șase social-democrați implicați la cel mai înalt nivel în organizarea Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia. El a fost ales membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei și era responsabil de portofoliul Sănătății. A început să redacteze și să publice ziarul Tribuna Socialistă.

După Marea Unire, a participat la tratativele politice dintre social-democrații ardeleni și cei din Vechiul Regat.

Ion Flueraș nu a reușit să se înțeleagă cu socialiștii din București, care era sub influența comuniștilor. A decis să se despartă de acest curent politic și să se dedice sindicalismului.

Din 1926 și până în 1938, când Regele Carol al II-lea a desființat sindicatele, Ion Flueraș a fost președinte al Confederației Generale a Muncii. De asemenea, s-a apropiat de vechiul său coleg din Consiliul Dirigent, Iuliu Maniu, iar în 1928, Ion Flueraș a fost ales deputat pe listele PNȚ.

Acest partid avea și o puternică organizație muncitorească, ce era condusă de marele om politic Ilie Lazăr.

Ralierea la PNȚ a fost considerată trădare de către comuniști, mai ales că Ion Flueraș a refuzat un post de ministru în Guvernul condus de Petru Groza. De aceea, în 1948, comuniștii l-au arestat pe Ion Flueraș.

A fost încarcerat la Gherla, după ce a fost condamnat la 15 ani de temniță grea pentru înaltă trădare. Acolo, el a fost ucis de doi deținuți instigați de securiști.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Pagina de istorie din 27 noiembrie 2020