Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Fost oficial NATO: Nici o țară nu mai trebuie jertfită pentru o relație bună cu Moscova

nato.png

Image source: 
pixabay.com

- Armenia și Azerbaidjan se războiesc acum pe cine ce a distrus mai mult în Nagorno Karabakh: în timp ce Azerbaidjanul îi acuză pe armeni că au transformat o veche fortăreață azeră în Hiroshima Caucazului, Armenia își acuză inamicul că îi distruge muzeele și biserice din regiunile pe care le-a pierdut;

- Oficialii turci recunosc în sfârșit numărul real de cazuri de COVID19, atrăgându-și furia lumii medicale turce;

- Ucraina se teme că ar putea număra 33.000 de morți până la sfârșitul anului;

- Diplomați de rang înalt, specialiști în relația cu Rusia, propun statutul de membru asociat al NATO pentru Ucraina și Georgia, cerând Alianței să nu sacrifice alte țări pe altarul unei bunei relații cu Moscova. 

Dacă turcii spuneau adevărul despre Covid, cei care au murit nu ar fi murit

Oamenii de știință reacționează împotriva ministrului sănătății din Turcia și a președintelui Erdogan pentru că au ascuns numărul real de cazuri de coronavirus din această țară, scrie www.cumhuriyet.com.tr.

Ministrul Sănătății, Fahrettin Koca (foto - n.r.), a declarat numărul real de cazuri pentru prima dată, anunțând că există mai mult de 28.000 de cazuri noi pe zi. Conform acestor date, Turcia este acum a cincea țară din lume și prima din Europa în ceea ce privește numărul de cazuri pe zi.”

„Datorită ascunderii numărului de cazuri, cetățenii noștri nu au putut înțelege gravitatea problemei cu care ne confruntăm. Ne-au lipsit date care să ne ajute să evaluăm situația pandemiei și relevanța măsurilor adoptate,” a declarat Kayıhan Pala, membru al Asociației Medicilor din Turcia și al Consiliului de Supraveghere pentru Covid 19.

„Dacă aceste cifre ar fi fost cunoscute, toate spitalele ar fi fost transformate în spitale pandemice și profesioniștii din domeniul sănătății nu ar fi murit. Școlile nu ar fi fost deschise, profesorii și familiile nu ar fi fost infectate, cei care au murit, nu ar fi murit. Au existat multe decese care puteau fi prevenite. Acest lucru nu mai putea fi ignorat”, a spus și profesorul Esin Davutoğlu Șenol de la Facultatea de Medicină a Universității Gazi din Ankara.

 

Azerbaidjan via France 24: Aghdam este numită uneori Hiroshima caucaziană

Site-ul azer www.xezerxeber.az preia un reportaj realizat de televiziunea franceză France 24 despre distrugerea localității Aghdam, situată în centrul Nagorno-Karabakh, de către forțele armene.

Aghdam face parte din teritoriile pe care Armenia a trebuit să le înapoieze Azerbaidjanului, în ultima ultimului acord de pace semnat după medierea Rusiei.

„Orașul a fost atât de devastat încât uneori este denumit Hiroshima din Caucaz”, aflăm de pe site-ul azer care citează reportajul francez. „Agdam, cu o populație de 40.000 de locuitori la sfârșitul anilor 1980, este, astăzi, un oraș al fantomelor.

Aghdam era o fortăreață azeră, situată la o jumătate de oră de Khankendi, centrul Nagorno-Karabakh. Astăzi, această moschee este singura clădire care rămâne în Aghdam”, arată reportajul citat de siteul azer.

„Acest oraș a avut o mare importanță strategică în timpul Primului Război din Nagorno-Karabakh în urmă cu 30 de ani. De aici, armata azeră a tras asupra pozițiilor forțelor armate armene din munții vecini din Nagorno-Karabakh.

Pierderea orașului în 1993 a marcat un moment decisiv în cursul războiului. Înfrângerea i-a obligat pe locuitori să se mute. Astăzi, persoanele strămutate se întorc să vadă clădirile distruse”.

„Domnul Gasimov, membru al Partidului Noului Azerbaidjan, este supărat: Este posibil ca un oraș să fie atât de devastat? Este posibil ca aceste case să fie atât de distruse?”

Siguranța cetățenilor primează înaintea reconstrucției. „La fel ca alte zone preluate de Azerbaidjan, Agdam este plin de mine. Autoritățile au lansat un robot de deminare controlat de la distanță.”

Idris Ismayilov, șeful sediului operațional al Agenției Naționale de Acțiune împotriva Minelor din Azerbaidjan, a declarat: „Au fost descoperite și neutralizate aproximativ 4.500 de mine antipersonal, aproximativ 2.000 de mine antitanc și aproximativ 750 de tipuri diferite de bombe. Întoarcerea locuitorilor este prevăzută peste 3-5 ani, dar o curățare completă va fi făcută în 10, 13, 15 ani”.

Azerbaidjanul a estimat pagubele din teritoriile eliberate la peste 100 de miliarde de dolari și va face apel la instanțe internaționale pentru a obține despăgubiri din partea Armeniei.

 

Armenia apelează din nou la UNESCO pentru a lupta împotriva genocidului alb

Acesta este titlul unui articol din publicația online www.azatutyun.am care adaugă că „ministrul culturii din Artsakh (armenii numesc Nagorno Karabakh drept republica Artsakh, dar această denumire nu este recunoscută internațional, n.r.,) Lusine Gharakhanyan, va face o a doua cerere UNESCO, astfel încât cel puțin exemplarele de muzeu lăsate sub control azer, să poată fi salvate și repatriate, deoarece nu există mari speranțe din partea organizațiilor internaționale.”

Ea a menționat că a vorbit cu UNESCO pentru prima dată pe 10 octombrie și a primit un răspuns general, „în care ambele părți sunt îndemnate să nu țintească, să nu distrugă valorile culturale directe”.

Potrivit lui Lusine Gharakhanyan, o mare moștenire culturală a trecut sub controlul Azerbaidjanului:  biserici, cruci sculptate în piatră, muzee, situri antice, castele – „toate sunt în pericol.”

„Un exemplu izbitor este soarta bisericilor Ghazanchetsots și Kanach Zham din Shushi. Ghazanchetsots a fost vizată de două ori cu arme de înaltă precizie în timpul războiului, apoi profanată, au apărut inscripții pe pereți, iar Biserica Kanach Zham nu mai are dom, potrivit videoclipului care a apărut pe internet în aceste zile”.

„Președintele francez a scris pe Twitter că Franța este gata să ofere experiența și sprijinul deplin pentru protecția patrimoniului cultural și religios din Nagorno-Karabakh și împrejurimile sale, în cadrul UNESCO și al Alianței pentru Protecția Patrimoniului. Personalități culturale rusești, inclusiv dirijorul Vladimir Spivakov, muzicianul Boris Grebenshikov și regizorul Alexander Sokurov, au trimis, de asemenea, o scrisoare deschisă UNESCO.  Ei au cerut să se protejeze patrimoniul cultural al Artsakh”, mai scrie www.azatutyun.am.

 

Statut de membru asociat al NATO pentru Georgia și Ucraina?

www.amerikiskhma.com,  Vocea Americii în limba georgiană, dezbate noul raport realizat de diplomații Daniel Fried și Alexander Vershbow referitor la cum ar trebui să privească NATO, relațiile cu Rusia, Ucraina, Belarus și Georgia.

Alexander Vershbow este fostul secretar adjunct al NATO și fost ambasador al Americii în Rusia. Daniel Fried a fost adjunctul secretarului de stat american pentru afaceri în Europa și Eurasia.

Cei doi propun un nou statut pentru a proteja Georgia și Ucraina, cel de membru asociat.

„În detrimentul principiilor noastre, nu încercați să ajungeți la mari acorduri cu Putin. Pe altarul unor relații mai bune cu Moscova, nu sacrificați alte țări.

Trebuie să rezistăm agresiunii rusești în toate domeniile, consolidând NATO. Pentru a ne proteja de interferențele politice și a crea securitatea cibernetică, trebuie să ajutăm Ucraina, Georgia și, acum, Belarusul să își protejeze suveranitatea,” spune Alexander Vershbow.

„Sfatul nostru atunci când ne conectăm cu liderii politici ruși, funcționari, este că trebuie să ne conectăm și cu societatea civilă rusă, în special cu generația mai tânără.

Poate fi complicat și mai mult de faptul că liderii opoziției și membrii societății civile din Rusia sunt numiți agenți străini. Ca răspuns, trebuie să luptăm în spațiul informațional pentru a clarifica obiectivele Occidentului”.

 

33.000 de ucraineni ar putea muri din cauza Covid-19 până la sfârșitul lui 2020

Iată ce scrie publicația ucraineană, Express.ua. Școala de Economie din Kiev a dezvoltat trei scenarii de carantină.

„Scenariul verde este cel mai optimist și, în opinia noastră, cel mai puțin probabil în condițiile actuale. Acesta prezice 17.000 de decese, sub rezerva introducerii imediate a carantinei în Ucraina.

Galbenul - 26.000 de morți - este posibil cu condiția să funcționeze carantina de weekend. Scenariul sumbru este de 33.000 de decese cauzate de covid - dacă restricțiile de carantină existente se dovedesc ineficiente”, a declarat Yuriy Hanychenko, cercetător principal în cadrul Departamentului de Studii Economice și Politice.

Peste 11.000 de ucraineni au murit de la începutul pandemiei Covid-19. Spitalele de campanie, spun experții, nu vor rezolva problema lipsei paturilor de ATI. „ În China, astfel de spitale au fost deschise pentru a izola pacienții cu boli ușoare până la moderate, în alte țări, pentru a ajuta la recuperarea pacienților”.

„În Ucraina, însă, există un deficit de paturi ATI cu aport de oxigen și paturi în unități de terapie intensivă dotate cu ventilatoare. Mai simplu spus, poate exista o situație în care pacienților cu boli grave și critice li se va refuza tratamentul - din cauza lipsei de personal medical și a echipamentului adecvat.”

 

Presa rusă: Rusia a dejucat 150 de atacuri teroriste în ultimii 10 ani

ria.ru publică informația potrivit căreia mai multe atacuri teroriste ar fi fost dejucate recent de Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse în regiunea Moscovei, Volgograd et Stavropol. Acestea ar fi fost puse la punct de celule ale organizației teroriste „Stat Islamic.”

„În general, judecând după rapoartele  Serviciului Federal de Securitate, există zeci de potențiale atacuri teroriste în fiecare an. Potrivit șefului serviciului, Alexander Bortnikov, peste 150 de atacuri au fost dejucate în Rusia în ultimii zece ani.”

„În același timp, Serviciul Federal de Securitate  a menționat în repetate rânduri că acordă o atenție specială răspândirii islamului radical în rândul lucrătorilor migranți și în așezările în care sunt deținuți teroriștii condamnați. O altă linie majoră de lucru este urmărirea militanților care s-au întors în Rusia, după războaiele din Siria și Irak.”

 

Un fost muncitor de cale ferată kazah la premiile Grammy

Remixul muzicianului kazah, Imanbek Zeïkenov (foto), pentru piesa „Roses” interpretată de Saint JHN este nominalizat la premiul Grammy la categoria „cel mai bun disc de remix,” scrie massaget.kz.

Din publicația kazahă aflăm că Imanbek Zeïkenov este un muzician în vârstă de 20 de ani, care locuiește în regiunea Aksu, Pavlodar – în nord estul țării.

Fost angajat în industria feroviară, tânărul a învățat cum să facă remixuri și muzică, din videoclipuri de pe YouTube. În 2019, Imanbek a remarcat melodia „Roses” a rapperului Saint JHN și a remixat-o.

Remixurile au devenit rapid populare în mai multe topuri din întreaga lume. Acesta a înregistrat peste 117 milioane de vizualizări pe YouTube.

Câștigătorii premiilor vor fi anunțați pe 31 ianuarie 2021. Alte nominalizări sunt Beyoncé, The Weeknd, Coldplay, Lady Gaga, Dua Lipa, Billy Eilish.

 

Au participat la realizarea Revistei Presei din Vecinatatea Estică:

Yepraksya Davtian, Armenia

Nikita Melnikov, Rusia

Bahar Alieva, Azerbaidjan

Magda Purtskhvanidze, Georgia

Ömer Faruk Karașahn, Turcia

Yosyp-Yuriy Harayda, Ucraina

Zhuldyz Alen, Kazakhstan

 

Toate materialele din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei din vecinătatea estică, 2 decembrie 2020