Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Un Fond european fără Ungaria și Polonia, un model pentru funcționarea viitoarei Uniuni?

2020-11-12t175847z_2014812240_rc2t1k96rryf_rtrmadp_3_eu-budget-poland.jpg

Mateusz Morawiecki si Viktor Orban
Mateusz Morawiecki și Viktor Orban
Image source: 
REUTERS/Francois Lenoir (RNSP)

Comisia Europeană ar putea demara lansarea Fondului de redresare în valoare de 750 miliarde EUR fără Ungaria și Polonia, dacă acestea vor continua cu blocarea bugetului, la Consiliul European de săptămâna viitoare. Iată ce a spus președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, în cadrul unei convorbiri video cu președintele Parlamentului European,  David Sassoli.

Informația a fost lansată de publicația europeană Politico, în contextul în care Budapesta și Varșovia blochează adoptarea pachetului financiar deoarece resping un mecanism care ar lega plățile bugetare de respectarea criteriilor statului de drept.

Publicația citează și un înalt oficial al Comisiei , potrivit căruia se caută acum „soluții” alternative, inclusiv o cooperare consolidată în cadrul legislației UE. Astfel, fondul de redresare ar putea merge mai departe fără cele două state central - europene.

Cât privește celălalt instrument financiar și anume Bugetul multianual, soluția ar fi alocarea de tranșe lunare, corespunzătoare cadrului financiar 2014-2020. Ungaria și Polonia își vor primi partea lor din acest buget, însă nu vor avea acces la granturile și creditele în condiții avantajoase din cadrul Fondului de redresare.

Astfel de informații, apărute în publicații care urmăresc îndeaproape structurile de decizie europene, pot fi văzute ca un fel de arătare a pisicii, înainte de reuniunea liderilor europeni din 10-11 decembrie. Cu alte cuvinte, Budapestei și Varșoviei li se spune: dacă nu doriți să fiți solidari cu restul, adică marea majoritate de 25 de state, atunci putem continua și fără voi, într-un fel sau altul.

Dar informațiile sunt semnificative și dintr-o perspectivă mai largă. Și am putea să ne amintim de dezbaterea lansată în 2017 de fostul președinte Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, privind modelele pentru viitoarea Uniune Europeană.

El avansa cinci scenarii: “continuarea lucrurilor așa cum sunt", “nimic în afară de piața unică”, “cei care vor să facă mai mult, să poată face”, “mai puțin și mai eficient”, și “mult mai mult împreună.” Dintre acestea, poate cel mai controversat a fost așa-numitul scenariu trei – cei care vor mai mult să poată merge înainte.

Mulți comentatori și politicieni, mai ales din Europa Centrală și de Est, au văzut aici germenii unei Europe cu două sau mai multe viteze sau, dintr-o altă perspectivă, a cercurilor concentrice.

Și asta s-ar putea întâmpla acum: 25 de state care vor mai mult pot lăsa în urmă alte două. Nu înseamnă că ar fi neapărat o veste bună, dar ar fi o străpungere istorică spre cel de-al treilea scenariu, în care gradele de integrare pot fi diferite.

Și aceasta, nu din voința unui ”nucleu dur”, ci mai degrabă din interesele de politică internă ale unor lideri naționali. Pur și simplu, unii aleg să fie mai puțin relevanți în Europa decât alții.

În perspectivă, acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru Budapesta și Varșovia și, în general, pentru oricine s-ar gândi la vreo aventură în contra valorilor europene.

Dar poate că, așa cum relatează și alte publicații europene, în cele din urmă se va găsi o cale de compromis la summitul de săptămâna viitoare.

 

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 

 
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, pe frecvențele RFI România