Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Unde ne duce goana după AUR? De ce au votat românii un partid de extremă dreapta?

Rocsana Rusin, profesoară de istorie: Programul de guvernare al AUR e o îmbinare de fascism cu comunism. “Liderul acestui partid, George Simion, a candidat pentru alegerile europarlamentare ca independent, nu a reușit să intre în Parlamentul European și cu toate astea a reușit să câștige votul național.”

Votată masiv de diaspora și creditată de un procent important al electoratului din țară, Alianța pentru Unirea Românilor intră în Parlamentul României pe locul 4, după USR PLUS. Un moment care aduce aminte de victoria legionarilor din interbelic. “La alegerile din 1937 legionarii lui Corneliu Zelea Codreanu au obținut a treia poziție - 15,58%.  AUR acum nu e pe a treia poziție, dar e pe a patra” subliniază profesoara de istorie Rocsana Rusin.

Un sondaj realizat de IRES în februarie anul trecut arăta că 48% dintre români susțin că naționalismul ar fi o mișcare necesară pentru România. Pe 1 decembrie 2019 apărea AUR un partid înființat de George Simion după ce acesta candidase, fără succes, ca independent la alegerile europarlamentare din același an. Românii nu au fost suficient de siguri să îl trimită să îi reprezinte în Europa, dar l-au ales aici să îi reprezinte observă Rocsana Rusin.

Avem așadar de-a face cu primul partid ultranaționalist și antieuropea care intră în parlament după o perioadă de 12 ani. Până în anul 2008, în Parlamentul României activa un partid naționalist, xenofob și șovin condus de Corneliu Vadim Tudor. Partidul România Mare și-a pierdut treptat simpatizanții și forța de atracție pe măsură ce România se apropia de Uniunea Europeană.

Ce îi determină pe români să voteze cu un partid extremist?

Tensiuni socio-politice și economice hiperbolizate de pandemia de coronavirus – iată contextul care a favorizat votul masiv pentru Alianța care a crescut în nici doi ani cât alții în 10. “AUR a marșat pe discursul “fără botniță” împotriva purtării măștii, a promovat mișcarea împotriva vaccinării. Pur și simplu partidele astea apar și au aderență în zone cumva măcinate de conflicte și tensiuni sociale. La aceasta se mai adaugă și pe alocuri erorile de guvernare actuale ale PNL exploatate abil și meschin de formațiuni politice precum AUR”, explică Rocsana Rusin.

Cu alte cuvinte, AUR a reușit să îi strângă la aceeași masă pe toți cei refuzați de celelalte partide. “Dacă stăm să ne uităm la masa votanților, orientându-ne după cei care i-au tot promovat, în discursul lor regăsim câteva elemente comune: teorii conspiraționiste, atentatul Europei asupra noastră, pierderea suveranității, BOR singura salvare posibilă în situația dată”, mai spune profesoara de istorie care remarcă faptul că “nimeni nu s-a gândit să intervină în momentul în care s-a produs un derapaj în discursul public. AUR este partidul care l-a susținut pe ÎPS Teodosie în procesul împotriva statului pentru că nu putea să desfășoare pelerinajul de la Sf. Andrei. L-a reprezentat doamna avocat Șoșoacă, cea care acum a intrat în Senat. Nimeni nu a stat să corecteze, nimeni nu a sesizat derapajele de discurs public ale acestui partid, care erau vădit extremiste, nicidecum conservatoare.”

Cât de “conservator” este de fapt AUR?

„Alianța pentru Unirea Românilor nu e deloc un partid conservator, ci unul partid extremist” spune profesoara de istorie după ce a studiat cu atenție programul electoral al AUR. AUR este un partid conservator doar pentru că e promotorul familiei tradiționale, este de părere Rocsana Rusin. “Cine ar fi putut să voteze AUR? Cine s-a dus să voteze și referendumul cu familia tradițională”.

În opinia sa textul este o îmbinare de fascism cu comunism. “Ai impresia că îți trece prin față filmul anilor 30 în care legionarii au fost la mare căutare în România. Nu e un partid conservator, e un partid extremist. Încă din deschiderea programului AUR putem vedea că își propune să apere Articolul 1 al punctului 1 din Constituție: Stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil. Nu a atentat nimeni până acum la suveranitatea României, la independența ei,la unitatea ei. Nu urmărește nimeni să ia bucăți de teritoriu din România, nu dezmembrăm un stat național. Da, ei marșează și pe discursul unirii României cu Basarabia. Mie referința asta îmi aduce aminte de ceva: fabricarea unui inamic care nu există, dar îl fabrici pentru a-ți da legitimitate. Regimurile de extremă dreaptă nu și-au inventat un dușman, un țap ispășitor pentru orice?”

Istoria partidelor extremiste din România

De-a lungul timpului pe scena politică din România s-au perindat mai multe partide de extremă dreaptă ne reamintește Rocsana Rusin: ”i-am avut pe Legionari în interbelic, partidul lui Nicolae Iorga și formațiunea politică a lui A. C. Cuza din care s-a desprins ulterior Corneliu Zelea Codreanu cu legionarii.”

Cel mai semnificativ partid de extremă dreaptă post-decembrist a fost PRM. Unul atât de creditat încât a ajuns până în Parlamentul European unde, la prima sesiune în plen la care au participat cu drepturi depline europarlamentarii din România, 5 deputați PRM au înființat alături de extremiști de la Frontul Naţional din Franţa, Alianţa Naţională din Italia, Vlaams Belang din Belgia, Partidul Libertăţii din Austria, un deputat independent din Marea Britanie, şi un deputat bulgar al partidului Ataka grupul intitulat "Independenţă, Suveranitate, Transparenţă".

În ultimii ani au devenit vocale alte două partide cu doctrină național-democrată. Partidul România Unită, titlu inspirat din Rusia Unită care era format din dizidenți plecați din PSD  și formațiunea Alianța Noastră, condusă de simpatizantul Mișcării Legionare, Marian Munteanu, gravitează în jurul liberalilor, care l-ar fi vrut de altfel chiar primar al capitalei. Acestea nu au avut însă succesul pe care îl cunoaște AUR în nici doi ani de la lansare.

 
Rocsana Rusin, profesoară de istorie: La alegerile din 1937 legionarii lui Corneliu Zelea Codreanu au obținut a treia poziție cu 15,58%. AUR acum nu e pe a treia poziție, dar e pe a patra.