Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Buget UE: acord iminent cu Ungaria și Polonia

Orban acord buget

UE 25 este pe cale să ajungă la o înțelegere cu Polonia și Ungaria privind bugetul european post 2020 (pâna acum blocat de cele două) , dar aceasta presupune implicarea Curții Europene de Justiție. Decizia finală este luată joi 10 decembrie de șefii de state UE reuniți în summit la Bruxelles.

Varșovia și mai ales Budapesta sunt deci de acord cu legarea fondurilor europene de respectul statului de drept, dar unele condiții noi au apărut. Ele au fost deja analizate miercuri searaa de ambasadorii UE reuniți la Bruxelles; decizia finală este așteptată acum la summitul UE. 

 

Noutatea constă în faptul că sancționarea unui guvern european prin tăierea fondurilor UE pentru nerespectarea statului de drept ar putea interveni numai după ce asupra regulamentului propus se pronunță și Curtea Europeană de Justiție. 

 

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a acceptat ideea fiindcă o decizie a Curții ia timp, „suficient timp încât el să câștige din nou alegerile”, comentează surse de la Bruxelles. 

Este păstrată clauza mecanismului de siguranță care în condiții excepționale poate fi acționat de statul membru vizat. Acesta permite un recurs prin punerea problemei cât de repede pe agenda unei reuniuni a liderilor UE. 

Important este că în acest compromis de ultimă oră cu Polonia și Ungaria păstrează neschimbat scopul mecanismului, așa cum l-au impus negociatorii Parlamentului European. 

Astfel există mai departe o listă completă cu încălcările statului de drept care pot fi sancționate de UE. 

Este vorba nu doar despre fraudarea bugetului UE - cum spunea un compromis anterior, cel din vara trecută -  dar și despre amenințări la independența justiției și aspecte legate de valorile fundamentale ale UE : libertate, democrație, egalitate și respect pentru drepturile omului (inclusiv drepturile minorităților).

Comisia Europeană se va asigura că beneficiarii finali (ONG, asociații, fermieri, etc) primesc fondurile europene în ciuda acțiunilor politice naționale.

Comisia Europeană stabilește dacă un stat membru a încălcat statul de drept, ea propune sancționarea acestuia prin oprirea unor fonduri UE. Consiliul UE va avea o lună la dispoziție pentru a adopta măsurile propuse de Comisie prin minim15 voturi din 27, care reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE (majoritate calificată).

Mai departe, instituțiile UE sunt obligate să adopte măsuri împotriva unui stat membru în maximum 7-9 luni.

Cu toate acestea, și cum va fi implicată și Curtea Europeană de Justiție, Ungaria- de pildă- nu ar putea fi sancționată înainte de 2023, ceea ce explică flexibilitatea de moment a lui Viktor Orban. 

Acordul va da  posibilitatea aplicării bugetului UE 2021-2027 și a pachetului de revigorare economică post Covid (cel de 750 de miliarde de euro). Împreună , cele două se ridică la peste 1800 de miliarde de euro, sumă blocată până acum de dezacordul cu Budapesta și Varșovia.