Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Soft israelian pentru localizarea telefoanelor sârbilor folosit ilegal de autorități

releu.jpg

Releu pentru comunicații
Image source: 
pixabay.com

Bomba săptămânii în Balcanii de Vest este anunțul făcut de un un institut canadian care a descoperit că 25 de țări, printre care și Serbia, folosesc ilegal un software de localizare a telefoanelor propriilor cetățeni. Practica este pedepsită în Serbia cu închisoare de 3 până la 5 ani, dar ce autorități pot întra la pușcărie?

Macedonia de Nord are o linie de consiliere a persoanelor LGBTQ+, printre cele mai fragile victime ale violenței în familie creascută de carantina impuse de COVID19.

Presa din Bosnia și Hezegovina observă cu îngrijorare că autoritățile de la Sarajevo au întârzieri de săptămâni în planul de vaccinare anti Covid, față de țările vecine.

Nu degeaba spunea Aleksandar Vucic că monitorizează cu atenție mișcarea cetățenilor în context COVID

„Agenția de Informații Sârbă, BIA, folosește un software de la compania israeliană Circles care îi permite să localizeze toate telefoanele din țară în câteva secunde, a anunțat Citizen Lab, un institut al Universității din Toronto, specializat în acest tip de monitorizare,” citat de www.danas.rs.

„Cercetând activitățile companiei Circles, Citizen Lab a întocmit o listă cu 25 de țări care utilizează softwareul de supraveghere, inclusiv Serbia.”

„Descoperirile prezentate de institutul canadian sunt deosebit de interesante în contextul unei declarații puțin cunoscute a președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic, care datează de la debutul stării de urgență,” atrag atenția jurnaliștii de la www.dans.rs.

„În cadrul conferinței desfășurate pe 19 martie anul acesta, Vucic a vorbit despre monitorizarea cetățenilor care încalcă măsurile de izolare impuse de guvern.”

În urma dezvăluirii institutului canadian, revista Forbes a contactat mai mulți experți care au spus că este posibil să se localizeze telefonul folosind această tehnică, dar că nu este posibil să fie aflat și conținutul comunicării.

„Pe de o parte, avem o lege care prevede că acest tip de control poate fi efectuat numai cu autorizarea instanței, dar, pe de altă parte, suntem într-o situație în care nu există aproape niciun control asupra aplicarea acestor măsuri. Nici una dintre autoritățile care ar trebui să asigure supravegherea instituțională a implementării măsurilor, nu este interesată să facă acest lucru,” a declarat Pedrag Petrovic, directorul Centrului de Politici de Securitate de la Belgrad, o instituție independentă. Acesta a adăugat că totul este lăsat în seama societății civile și a mass-media.

Avocatul Rodoljub Sabic, intervievat de publicația sârbească, subliniază că utilizarea unui astfel de software ar fi legală și permisă numai cu respectarea strictă a constituției și a legii.

„Fără o decizie judecătorească, aceasta ar constitui o încălcare flagrantă a garanțiilor constituționale, dar și infracțiunea de încălcare a secretului corespondenței și a altor mijloace de comunicare, precum și infracțiunea de interceptare și înregistrare neautorizată, pentru care, dacă sunt comise de un funcționar, pedeapsa este de la 3 la 5 ani de închisoare, subliniază Sabic.”

 

Bosnia și Herzegovina în urmă cu planul de vaccinare anti-Covid

www.klix.ba comentează pe marginea vitezei cu care Bosnia și Herzegovina, în comparație cu vecinii săi, va organiza vaccinarea anti-covid.

Astfel, „Croația și Serbia vor începe vaccinările până la Anul Nou, iar multe întrebări rămân fără răspuns în Bosnia și Herțegovina,” scrie jurnaliștii de la Sarajevo.

„Evident, Croația are un avantaj datorită apartenenței sale la Uniunea Europeană. Statul vecin a prevăzut un număr suficient de vaccinuri pentru mai mult de 50% din populație și, deși începutul procesului de vaccinare a fost inițial programat pentru 15 ianuarie, cele mai recente informații indică faptul că în fața dispensarelor se vor forma cozi înainte de Crăciun.”

„În Serbia, premierul Ana Brnabić a încurajat cetățenii sâmbătă (5 decemnrie, n.r.,) promițându-le că primele vaccinuri vor fi disponibile începând cu această lună.”

„În ceea ce privește țara noastră,” continuă klix.ba, Consiliul de Miniștri a anunțat Ministerul Afacerilor Civile că a semnat un contract pentru furnizarea a 1.230.000 doze de vaccinuri, suficient pentru 20% din populație, care ar putea fi disponibile în Bosnia și Herțegovina în primul trimestru al anului 2021.

„Cu alte cuvinte, nu este clar dacă va fi începutul lunii ianuarie sau martie, ceea ce este extrem de important într-un moment în care populația are nevoie de informații concrete.”

„În plus, nu se știe ce se va întâmpla cu următoarea tranșă de vaccinuri care ar trebui să ajungă la încă 30% din populație, pentru a atinge un procent de 50%, așa cum și-au propus statele membre UE.”

 

Linie de consiliere pentru comunitatea LGBTQ+ în Macedonia de Nord

www.slobodenpecat.mk a realizat un interviu cu psihologul David Tasevski, coordonatorul proiectului Front Subversiv,  despre prima linie națională de consiliere a perosnelor care fac parte din comunitatea LGBTQ +.

„Din păcate va trebui să vorbesc despre mediul din țara noastră în care oamenii LGBTQ+  își ascund identitățile și (...) despre un subiect  evitat (...): sinuciderea. Stresul din societate, autoizolarea, viața dublă și  violența pot avea efecte negative asupra sănătății mintale, iar la persoanele care nu știu la cine să apeleze, pot fi fatale. Linia este, de asemenea, contactul nostru cu oameni din orașe mici, care trăiesc în fiecare zi cu frică și nu au cum să se conecteze oameni care împărtășesc aceleași interese sau să vorbească cu un profesionist.”

Psihologul nordmacedonean a pus în contextul pandemiei de coronavirus, situația persoanelor din această comunitate. Un caz special sunt „tinerii LGBTQ, (...) mai ales cei care tocmai și-au anunțat orientarea sexuală și au rămas în aceste momente închiși acasă cu părinți, care deseori au reacții violente față de copiii lor atunci când află aceste informații.”

Dacă încurajarea denunțării violenței domestice este mare în oricare alt caz, acest lucru nu se întâmplă și atunci când violența se manifestă din cauza orietării sexuale.

„Persoana vătămată se teme că familia o va abandona, o va respinge și o va da afară din casă. Din păcate, cea mai mare problemă a noastră este procesul de depunere a unei plângeri, unele persoane LGBTQ+ nu sunt încurajate să raporteze violențele din cauza posibilității de a fi ridiculizați de profesioniștii din instituții care nu se comportă adecvat (...)” mai spune psihologul citat de publicația nordmacedoneană.

 

Președintele albanez către tineri: Este timpul să reporniți pentru restabilirea democrației!

Albania a sărbătorit, pe 8 decembrie,  Ziua Tinerilor, care marchează momentul din 1990 când studenții albanezi, alături de un grup de profesori de la Universitarea din Tirana, s-au răsculat împotriva regimului comunist și au organizat o serie de manifestații pașnice care au dus la căderea întregului sistem opresiv.

Site-ul televiziunii RTSH publică mesajul președintelui Ilir Meta care a lansat un puternic apel către tinerii de astăzi pentru a lua din nou soarta țării în propriile mâini.

„Astăzi ne înclinăm cu o recunoștință specială față de conducerea eroică a lui Azem Hajdari și în fața acelor băieți și fete care s-au opus pentru prima dată violenței regimului, inspirând un popor întreg spre o revoltă pașnică. Onorăm erupția vulcanului, cu un curaj tânăr amețitor, pentru a răsturna cel mai dur regim izolaționist și opresiv al continentului, dar ne simțim încă datori față de ei, deoarece în ​​trei decenii nu am făcut suficient pentru a ajunge acolo unde jertfele lor o meritau.

Este timpul să reporniți pentru restabilirea democrației și a responsabilității! Faceți să fie Albania ca toată Europa!”

Azem Shpend Hajdari a fost liderul mișcării studențești în 1990-1991 care a dus la căderea comunismului în Albania. Apoi a devenit politician al Partidului Democrat din Albania. El simbolizează începutul erei democratice în Albania.

 

Kosovarii au sărbătorit latinizarea alfabetului albanez

Albanezii de pretutindeni au sărbătorit Ziua Alfabetului Albanez, scrie www.koha.net.  Acesta a fost unificat acum 112 ani, la Congresul de la Manastir, localitate care acum se numește Bitola și se află pe teritoriul Macedoniei de Nord.

„Congresul de la Manastir (...) a reunit 50 de delegați din 26 de orașe, cluburi și asociații diferite. În acest congres a fost acceptat alfabetul latin, cu cateva schimbări de litere și adaptare la limba albaneză.”

„Datorită numărului și importanței participanților, Congresul de la Manastir a fost cel mai important eveniment al poporului albanez de la începutul secolului al XX-lea, în urma căruia a fost declarată independența Albaniei.”

 

Au participat la realizarea Revistei Presei din Balcanii de Vest:

Dejana Microvic Birtasic, Serbia

Besiana Krasniqi, Kosovo

Vladana Sivevska, Macedonia de Nord

Hana Hot, Bosnia și Herzegovina

Dafina Meco, Albania

 

Toate materialele din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei din Balcanii de Vest, 10 decembrie 2020