Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ultima zi din viața partizanului Teodor Șușman

Pagina de istorie de azi se oprește asupra unei dintre cele mai tragice povești cu partizani anticomuniști pe care le are istoria românilor. Este vorba despre ultima zi din viața lui Teodor Șușman, țăran din Munții Apuseni, persecutat, urmărit, apoi ucis de Securitate.

Teodor Șușman era un țăran de vază în Răchițele. Fusese primar în satul natal, un om harnic, cu stare.

Din anul 1948 a început să fie persecutat și urmărit de Securitate, pentru că nu avea nici cea mai mică intenție să se supună voinței comuniștilor, nici să renunțe la agoniseală, astfel că Teodor Șușman a constituit unul dintre cele mai importante grupuri de rezistență anticomunistă din România.

Din acel moment, vreme de zece ani – prin satele, prin pădurile și pe crestele Apusenilor - Șușmanii au purtat steagul luptei anticomuniste, al libertății și al democrației occidentale, după cum scrie istoricul clujean Cornel Jurju.

”Însă pe la sfârșitul anului 1951, situația lui Teodor Șușman devenise una critică. Partizanul se simțea strivit de tragediile prin care trecuse în ultimii ani și în lunile recente.

Îi murise soția, iar el nu putuse participa nici măcar la înmormântare. Trei dintre copiii lui erau în beciurile Securității: Romulica, Emilian și Traian. Ceilalți doi feciori, Teodor și Avisalon, erau la rându-le partizani, fiind vânați zi și noapte de către Securitate și Miliție.

Sute de săteni din Răchițele erau urmăriți informativ, torturați, arestați sau condamnați de monstruosul aparat de represiune instrumentat de Partidul Comunist.

Ceea ce în urmă cu numai câțiva ani era Raiul lui Șușman se transformase acum în iadul Securității.

După confiscare, gospodăria partizanului era folosită ca sediu local al Securității și al Miliției, acolo fiind interogați, bătuți și chiar uciși oameni din Răchițele și din satele învecinate”, mai scrie istoricul Cornel Jurju.

Pe 15 decembrie 1951, în șura unor vecini, Teodor Șușman era găsit mort. Se împușcare cu revolverul său.

”Cu ultima vlagă a minții se gândise, probabil, că acel glonte, care-i va pătrunde în tâmplă, va putea ridica blestemul persecuției comuniste de pe destinul familiei, al sătenilor din Răchițele și de prin alte cătune năpăstuite ale Apusenilor”, încheie istoricul Cornel Jurju descrierea ultimei zi din viața celui mai căutat partizan din Munții Apuseni.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Pagina de istorie din 14 decembrie 2020