Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


UE ajută cu bani Georgia și Moldova pentru a se reface în urma pandemiei

Rusia a răspuns rezoluției adoptată la limită de ONU, privind militarizarea Crimeei, spunând că are dreptul să își apere teritoriul, inclusiv Crimeea.

Georgia primește 100 de milioane de euro de la UE să se refacă după pandemie și încă 75 de milioane dacă face reforme pentru statul de drept;

În Turcia, poliția închide magazinele care vând alcool în week-end pe motiv că guvernul vrea să reducă socializarea. În lipsa unui decret oficial în acest sens, opoziția turcă vede măsura drept o pedeapsă pentru populația laică.

Armenia cere comunității internaționale să creeze mecanisme de reacție timpurii pentru a preveni agresiuni precum cea pe care susține că a făcut-o Azerbaidjanul în Nagorno Karabakh, iar președintele azer a reproșat grupului OSCE de la Minsk ineficacitatea medierii sale.

Peskov: Rusia este liberă să facă orice pentru a asigura securitatea pe teritoriul său, inclusiv în Crimeea

„Așa a reacționat secretarul de presă al președintelui rus la adoptarea de către Adunarea Generală a ONU a rezoluției propuse de Ucraina privind problema militarizării Crimeei,” scrie agentia Tass.

„Crimeea este un teritoriu suveran al Rusiei, iar țara, ghidată de normele dreptului internațional, are dreptul de a face tot ce este necesar acolo pentru a-și asigura securitatea,” a spus secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov.

Adunarea Generală a ONU a adoptat săptămâna trecută o rezoluție propusă de Ucraina cu privire la „problema militarizării” teritoriului maritim ditre Marea Azov și Marea Neagră.

„63 de țări au votat în favoarea documentului, alte 17 s-au opus, iar alte 62 s-au abținut”.

Textul documentului ONU notează „serioase îngrijorări cu privire la militarizarea progresivă a Crimeei de către Federația Rusă ca putere ocupantă”, precum și „continuarea destabilizării situației din Crimeea din cauza furnizării, de către Federația Rusă, de sisteme de securitate moderne inclusiv de avioane și rachete capabile să transporte arme nucleare, arme și muniții și de personal militar pe teritoriul Ucrainei.”

 

UE va aloca un ajutor de 100 de milioane de euro Georgiei

„Uniunea Europeană acordă 100 de milioane de euro asistență macrofinanciară Georgiei, dintre care cea mai mare parte vizează combaterea pandemiei de coronavirus,” scrie netgazeti.ge care citează Delegația Uniunii Europene în Georgia.

Potrivit comunicatului UE, „o tranșă de 75 de milioane de euro va fi urmată de un acord cu guvernul Uniunii Europene (Comisia Europeană, n.r.) privind implementarea reformelor. Comunicatul de presă indică în special faptul că reformele trebuie puse în aplicare în domeniile  finanțelor publice, guvernanței (în special pentru a îmbunătăți independența, responsabilitatea și calitatea puterii judiciare), a sectorului energetic și a pieței muncii.”

„Dacă guvernul georgian pune în aplicare aceste reforme, UE intenționează să aloce Georgiei încă 75 de milioane de euro la începutul anului 2021 ca parte a programului său de asistență macrofinanciară.”

Potrivit ambasadorului UE la Tbilisi, Carl Hartzel, „Uniunea Europeană consideră că reformele corelate acestui ajutor vor contribui la apropierea Georgiei de standardele europene și vor aduce beneficii concrete cetățenilor georgieni,” scriu jurnaliștii de la netgazeti.ge.

Comunicatul de presă indică, de asemenea, că banii pe care îi primește Georgia fac parte dintr-un program de asistență macrofinanciară alocat de Uniunea Europeană, în valoare de 400 milioane de euro, destinat Georgiei, Iordaniei și Moldovei.

 

Este coronavirusul folosit de Ankara contra populației laice?

„În fiecare zi se adaugă ceva nou restricțiilor de pandemie recent adoptate în Turcia. Totuși, ultima interdicție a stârnit controverse.

Vânzarea de alcool a fost interzisă la sfârșit de săptămână, când intră în vigoare carantina. Magazinele de băuturi alcoolice, al căror număr depășește 150.000, dar și opoziția, reacționează împotriva acestei interdicții,” aflăm din www.dw.com în limba turcă.

„Potrivit circularei emise de Ministerul Afacerilor Interne, de la 1 decembrie, piețele, magazinele alimentare, aprozarele, măcelariile și magazinele de nuci pot funcționa între orele 10.00 - 17.00, sâmbăta și duminica, în timpul carantinei.”

Surse guvernamentale spun că decizia de a interzice vânzarea alcoolului a fost luată pentru a reduce la minimum interacțiunile sociale în timpul pandemiei și pentru a preveni „concurența neloială”.

Veli Ağbaba de la Partidul Republican (CHP), formațiune de opoziție, consideră închiderea de către poliție a magazinelor care vând alcool, fără ca acest lucru să fi fost specificat în circulară, drept „o pedeapsă pentru cetățenii laici.”

„Nu virusul îi îngrijorează pe cei de la AKP, problema este modul de viață! Aparent, această mentalitate nu i-a pedepsit suficient pe cetățenii laici care plătesc taxe pe alcool de până la 270%, de această dată încearcă să-i pedepsească pe comercianți, ” spune reprezentantul opoziției turce pe Twitter.

 

Armenia cere comunității internaționale mecanisme timpurii de prevenire a crimelor contra umanității

hetq.am publică mesajul ministrului de externe, Ara Ayvazyan, care a participat la conferința online „Rolul mass-media în prevenirea genocidului. Perspective și pericole ale erei digitale.”

2020 va intra în istorie ca un an de dificultăți serioase, urcări și coborâșuri. A fost o provocare deosebită pentru armenii din Armenia și din întreaga lume.

În timp ce lumea se concentra asupra combaterii epidemiei Covid-19, Azerbaidjanul, cu participarea directă a militanților și mercenarilor străini din Turcia și Orientul Mijlociu, a lansat operațiuni militare la scară largă împotriva (republicii n.r.) Artsakh cu ambiții aparent genocide.

Politica statului de a umili și insulta memoria victimelor atrocităților din trecut, creând fapte istorice distorsionate pentru a justifica distrugerea deliberată a patrimoniului cultural armean, provoacă tensiuni interetnice și subminează perspectivele de reconciliere,” a spus șeful diplomției armene.

Acum, mai mult ca oricând, avem nevoie de angajamentul și unitatea reală a întregii comunități internaționale pentru a dezvolta un sistem puternic și eficient de evaluare a riscurilor și mecanisme de avertizare timpurie.

Trebuie să promovăm o cultură a educației pentru drepturile omului, o cultură a toleranței și a coexistenței pașnice. Aș dori să subliniez aici rolul mass-media și al agenților de comunicare.

În lumea modernă a tehnologiei informației, influența și responsabilitatea lor devin din ce în ce mai importante. Acestea stau la baza mecanismelor de avertizare timpurie pentru detectarea și prevenirea crimelor împotriva umanității,” a mai spus Ara Ayvazyan.

 

Peședintele azer: Grupul de la Minsk nu a jucat nici un rol în rezolvarea conflictului

„Președintele azer, Ilham Aliev, i-a primit pe 12 decembrie pe copreședintele francez al Grupului OSCE de la Minsk, Stephane Visconti, pe copreședintele american - Andrew Shaffer și pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Rusiei în Azerbaidjan, Michael Bocharnikov. La întâlnire a participat și reprezentantul personal al președintelui în exercițiu al OSCE, Andrzej Kasprzyk,” aflăm www.azadliq.org.

 Președintele azer a reproșat Grupului de la Minsk, care ar fi trebuit să medieze conflictul din Nagorno Karabakh, că nu a avut rezultate în 28 de ani de mandat:

Asta e realitatea. Astfel că Azerbaidjanul a rezolvat această problemă singur. Am învins Armenia pe câmpul de luptă și am forțat ocupantul să recunoască înfrângerea și să semneze declarația pe care o vedem drept o capitulare a Armeniei.”

 Președintele Ilham Aliev s-a referit și la situația din teritoriile azere ocupate și ulterior eliberate:

 „Nu a existat o singură clădire sigură în Fizuli, totul a fost distrus. Nu a fost găsită nicio clădire unde să ne putem ridica steagul. Singura clădire din Aghdam care nu a fost distrusă complet este moscheea.”

 „Guvernul meu a salutat încetarea focului care a pus capăt masacrului. Suntem pozitivi cu privire la toate prevederile acordului la care s-a ajuns în noaptea de 9-10 noiembrie. Înțelegem noul program.

În ceea ce privește activitatea Grupului Minsk privind toate celelalte probleme, va depinde în totalitate de dumneavoastră. Da, există o bază bună pentru acest lucru. Suntem în tranziție și planuri viitoare pot fi elaborate,” a spus copreședintele francez, Stephane Visconti.

 

Kazahstanul își diminuează producția de petrol în conformitate cu acordul OSCE

massaget.kz scrie despre poziția ocupată de acestă țară în ceea ce privește rezervele de petrol și anume a 11-a în lume, cu un volum de 30 de miliarde de barili, potrivit clasamentului din 2020.

Țara cu cele mai mari rezerve de petrol din lume este Venezuela - 302,8 miliarde de barili, urmată de Arabia Saudită și Canada, Iran, Irak, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Rusia, Libia și Nigeria.

„În primele zece luni ale acestui an, Kazahstanul a extras 61 de milioane de tone de materii prime petroliere, cu 6% mai puțin decât anul trecut,”  în valoare de 6,5 trilioane de tengue, adică 12 miliarde de euro.

„Trebuie remarcat faptul că reducerea anuală a producției de petrol este o măsură adoptată în conformitate cu acordurile OPEC. Conform acordului, din mai anul viitor, Kazahstanul trebuie să reducă producția zilnică cu 9,7 milioane de barili, iar din august, cu 7,7 milioane de barili.”

 

De ce a scăzut în 2020 vârsta investitorului la bursă ucrainean?

Zaxid.net publică un articol despre felul în care s-a schimbat profilul ucrainianului cu cont la bursă.

„În prima jumătate a anului 2020, ucrainenii au deschis mai puține conturi. Evident, motivul crizei cauzate de pandemie a fost declinul solvabilității populației și instabilitatea pieței de valori. Scăderea a fost de 49,4% față de anul trecut. Cu toate acestea, în august, situația de pe piața investițiilor s-a schimbat: în al treilea trimestru, investitorii privați ucraineni au deschis tot atâtea conturi ca în perioada anterioară crizei din 2020.”

„Există trei factori care au crescut interesul pentru instrumentele bursiere în timpul crizei: mulți ucraineni sunt convinși că depozitele bancare pot compensa efectele inflației, dar nu vor fi profitabile. Prin urmare, sunt necesare noi instrumente financiare, prin care pot câștiga mai mult decât rata de actualizare.

Pragul de intrare pe piața bursieră a fost redus: există multe proiecte educaționale privind elementele de bază ale investițiilor, conturile bursiere sunt deschise online și se poate investi în câteva clicuri.”

„Multă vreme, în Ucraina, investitorul mediu a fost bărbatul de patruzeci de ani care locuia în principal la Kiev, avea funcții manageriale în mari companii sau își conducea propria afacere. Dar, de la începutul anului 2020, profilul investitorului s-a schimbat: managerii mijlocii și superiori, antreprenorii privați și proprietarii de întreprinderi mici și mijlocii sunt mai predispuși să urmeze cursuri de formare pe piața bursieră, iar vârsta medie a investitorilor a scăzut de la 40, la 25 de ani.”

 

Au participat la realizarea Revistei Presei din Vecinatatea Estică:

Yepraksya Davtian, Armenia

Nikita Melnikov, Rusia

Bahar Alieva, Azerbaidjan

Magda Purtskhvanidze, Georgia

Ömer Faruk Karașahn, Turcia

Yosyp-Yuriy Harayda, Ucraina

Zhuldyz Alen, Kazakhstan

 

Toate materialele din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei din vecinătatea estică, 15 decembrie 2020