Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


UE a prelungit sancțiunile împotriva regimului Putin, fragilizat de ancheta în cazul Navalny

Consiliul UE a prelungit ieri sancțiunile care vizează în prezent sectoare specifice ale economiei ruse, până la 31 iulie 2021. Decizia, care se reînnoiește la fiecare șase luni, vine de această dată într-un moment cum nu se putea mai delicat pentru Vladimir Putin însuși.

Cei 27 trebuie să ia astfel de decizii în unanimitate și iată că, din 2014 încoace, nimeni nu a spart frontul - cu toate că unele capitale europene caută relații strânse cu Moscova -  cum ar fi cel al lui Viktor Orban din Ungaria sau fostul guvern italian, din care făceau parte Liga lui Salvini și Mișcarea 5 Stele.

Aceste sancțiuni au fost impuse ca răspuns la acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina și limitează accesul la piețele de capital ale UE pentru anumite bănci și societăți rusești. De asemenea, interzic formele de asistență financiară și brokeraj către instituțiile financiare rusești.

Se interzic importul, exportul sau transferul tuturor materialelor din domeniul apărării și se instituie o interdicție pentru produsele cu dublă utilizare, militară și civilă.

Sancțiunile îngrădesc în continuare accesul Rusiei la anumite tehnologii sensibile care pot fi utilizate în sectorul energetic rusesc, de exemplu în producția și explorarea petrolului.

Pe lângă sancțiunile economice, UE a instituit măsuri diplomatice, înghețarea activelor și restricții de călătorie pentru unele persoane și restricții specifice privind relațiile economice cu Crimeea și Sevastopol.

Prelungirea restricțiilor, care vine cu regularitate, la fiecare șase luni, coincide de această dată cu publicarea investigației realizate de  Bellingcat și alte medii din vestul Europei  privind otrăvirea opozantului rus Alexeï Navalny.

Acestea arată că un grup de opt agenți ai serviciului secret rus FSB, ale căror nume sunt publicate în raport, pregăteau acest atac încă din 2017.

Într-un amplu videoclip pe această temă, postat pe Youtube, Navalny îl acuză direct pe Vladimir Putin că a ordonat uciderea sa, folosind o substanță scoasă în afara legii prin Tratatul de interzicere a armelor chimice, la care și Rusia este parte.

Este de așteptat ca acest episod să învenineze și mai mult atmosfera, cu atât mai mult cu cât opozantul a fost transportat și tratat chiar în Germania - țară pe care propaganda rusă o acuză că tocmai ea este cea care a provocat otrăvirea.

Pe de altă parte, există umbre și peste unanimitatea afișată de guvernele europene. Moscova mizează pe o adevărată coloană a cincea alcătuită din partidele anti-sistem și de extremă dreapta de pe cuprinsul Uniunii Europene.

Săptămâna trecută, o delegație la vârf a formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a fost primită cu onoruri la Moscova – un prilej și pentru câteva remarci ironice la adresa otrăvirii lui Aleksei Navalny.

Și tot pe această temă, ieri, în conferința-maraton pe care obișnuiește să o susțină în fiecare an, Vladimir Putin a numit investigația drept o încercare de delegitimare din partea serviciilor speciale americane”. Liderul de la Kremlin a acuzat serviciile speciale din SUA că au folosit un truc pentru a-l ataca ”personal”.

În schimb, a recunoscut ceea ce investigația a și demonstrat: că serviciile ruse de securitate îl urmăreau pe Navalny. ”Dar asta nu înseamnă că trebuia să-l otrăvim”, a spus Putin.

Rămâne de văzut cine-l va crede, în afară de activiștii AFD și ai altor partide de extremă dreapta. În definitiv, Putin se jură și că Rusia nu desfășoară vreo operațiune în Donbas, împotriva Ucrainei. Însă niciun guvern european – dar niciunul! - nu-l crede.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 18 decembrie 2020