Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Un agent FSB a mărturisit că i-a pus lui Navalnîi otravă în lenjeria intimă

poza_rusia.jpg

Agenți FSB bănuiți că ar fi participat la otrăvirea lui Alexei Navalny
Image source: 
CNN

- Armenia acuză Azerbaidjanul că ar ascunde mai mulți prizonieri, după conflictele din Nagorno Karabah.

- Georgia este în topul mondial al propagării coronavirusului, cu 15% din populația țării infectată.

- Omul de afaceri turc Osman Kavala se apără din închisoare în fața acuzațiilor aduse de Guvernul de la Ankara.

- Fostul președinte al Kazahstanului, Noursoultan Nazarbaïev, încă dă sfaturi pentru conducerea țării.

- Parlamentul ucrainean a aprobat bugetul pentru anul viitor.

Opt ofițeri ai serviciilor secrete ruse ar fi fost implicați în tentativa de ucidere a lui Alexei Navalnîi, susține CNN

Autorii anchetei sunt de părere că o primă tentativă de asasinat ar fi avut loc în luna iulie, când soția opozantului rus – Iulia, a fost foarte aproape să devină victimă.

În urma unei anchete conjugate a jurnaliștilor de la „The Insider”, „Bellingcat” și „CNN”, s-au publicat documente ce arată că agenți ai FSB au fost implicați în încercarea de ucidere a lui Navalnîi.

Numele celor 8 agenți secreți ar fi fost deconspirate datorită facturilor telefonice. Grupul ar fi fost condus de Stanislav Makshakov, care în anii ‘70 a lucrat la institutul Saratov, unde a fost dezvoltat Noviciok, celebrul compus chimic otrăvitor.

Ceilalți implicați ar fi Oleg Tayakin, Alexey Alexandrov, Ivan Osipov, Konstantin Kudryavtsev, Alexey Krivoshchekov, Mikhail Shvets și Vladimir Panyaev.

Câțiva dintre ei fac parte din sistemul sanitar, majoritatea fiind medici.

De obicei, se deplasau câte doi sau trei, folosind numele reale, dar și pseudonime.

Prima tentativă, în iulie, a avut loc la Kaliningrad, când doar soția lui Navalnîi a fost afectată ușor. Apoi, în august, Aleksandrov, Osipov și Panyaev au fost la Novosibirsk și Tomsk, iar Vladimir Panyaev a fost înregistrat în aceeași clădire din cartierul Lyublino, unde locuiește opozantul rus.

Amintim, Alexei Navalnîi a leșinat în avion la 20 august, iar după ce a fost transportat în Germania, medicii nemți au anunțat că ar fi fost otrăvit cu Noviciok. Autoritățile ruse au negat tot timpul această variantă și pretind probe concrete care să arate că ar fi fost implicate în tentativa de ucidere.

În cele din urmă, cu ajutorul jurnaliștilor, Navalnîi însuși a contribuit la elucidarea cazului. Folosind un număr fals atribuit sediului FSB, el l-a sunat pe unul dintre agenții secreți, pretinzând că este un ofițer de rang înalt.

Într-o convorbire de 45 de minute, agentul a recunoscut că i-a pus granule de Noviciok în lenjeria intimă, dar Alexei Navalnîi a scăpat fiindcă avionul a aterizat rapid la Tomsk și nu a continuat zborul la Moscvova, câștigând timpul prețios care l-a salvat pe opozantul rus.

Liderul opozitiei ruse, Alexei Navalnîi la Tribunalul din Moscova, 24 septembrie 2018.
Liderul opozitiei ruse, Alexei Navalnîi la Tribunalul din Moscova, 24 septembrie 2018.
Image source: 
REUTERS/Maxim Shemetov

 

Armenia acuză Azerbaidjanul că ar ascunde mai mulți prizonieri, după conflictele din Nagorno Karabah

Avocatul drepturilor omului din Artsakh – Artak Beglaryan, nu exclude posibilitatea ca numărul prizonierilor armeni să fie cu mult mai mare decât cel prezentat de statul azer.

După părerea lui, există prizonieri ascunși. După datele preliminare colectate de Beglaryan, doar zilele trecute o unitate de 60 de militari a dispărut în zona satului Khtsaberd, din regiunea Hadrut.

Partea azeră recunoaște, oficial, peste 100 de captivi, iar avocatul drepturilor omului a declarat că, în acest caz, esistă două ipoteze: ori autoritățile din Azerbaidjan au exagerat numărul celor 60 de dispăruți din motive de propagandă, ori țin ascunși încă 100 de azeri, deci totalul ar fi de peste 160 de prizonieri.

Ambele variante ar discredita armata azeră, spune Artak Beglaryan.

Oficialul armean a mai declarat pentru publicația „Azatutyun” că în lipsa unor probe concrete în privința celor 60 de militari armeni, aceștia pot fi declarați doar dispăruți, iar Azerbaidjanul nu poate fi acuzat de nimic, în fața celor care garantează respectarea acordului de pace din regiunea Nagorno Karabah.

 

Georgia este în topul mondial al propagării coronavirusului

Cu aproximativ 30.000 de bolnavi, georgienii rămân lideri în lume la media răspândirii virusului, calculată prin numărul de cazuri pentru 100.000 de locuitori. După americanii de la „New York Times Covid Map”, Georgia se numără printre primele 10 țări ale planetei, după răspândirea Covid-19, alături de Serbia, Lituania, Croatia, Slovenia, Luxemburg, Muntenegru, SUA, San Marino și Suedia.

În același timp, conform National Center for Disease Control, numărul persoanelor infectate în Georgia depășește 500.000, adică în jur de 15% din populația țării.

Declarația a fost făcută de Amiran Gamkrelidze, șeful Centrului Național de Control al Bolilor.

Slovenia este lideră mondială la numărul morților de Covid-19 la 100.000 de locuitori, urmată de Bulgaria, Bosnia-Herțegovina, Croația, Ungaria, Macedonia de Nord, San Marino, Liechtenstein, Muntenegru și Luxemburg. Georgia ocupă locul al 11-lea pe listă. Maximul de decese s-a înregistrat săptămâna trecută, cu 50 de morți în 24 de ore.

Omul de afaceri turc Osman Kavala se apără din închisoare în fața acuzațiilor aduse de Guvernul de la Ankara

Patronul companiei Anadolu Kultür a apărut în fața judecătorului în primul proces al noii proceduri deschise împotriva lui.

Kavala, care a fost arestat din nou după ce fusese achitat în afacerea Gezi, a compărut acum online în fața completului de judecată al curții penale numărul 36, din Istanbul. El este acuzat de încălcare a ordinii constituționale prin forță și spionaj politic și militar, alături de expertul american din Consiliul Afacerilor Externe, Henri Barkley. Kavala, care este după gratii de 3 ani, a declarat:

„Niciuna dintre crimele din acuzare nu sunt bazate pe argumente factuale, vreo probă sau un argument al unei acțiuni concrete. Acuzațiile sunt diametral opuse viziunii mele asupra lumii, valorilor etice și motivațiilor organizațiilor nonguvernamentale pentru care eu sunt responsabil”.

Osman Kavala a mai spus că ținerea lui în închisoare nu este doar un abuz, ci și o tortură morală, pentru care cineva va trebui să răspundă până la urmă, și speră ca pedeapsa lui să fie și ultima pe care un turc liber va trebui să o suporte vreodată în această țară.

 

Fostul președinte al Kazahstanului, Noursoultan Nazarbaïev, încă dă sfaturi pentru conducerea țării

„Aș vrea să văd în țara mea o adevărată opoziție, care să contribuie la rezolvarea problemelor”, a declarat fostul șef al statului într-un film documentar numit „Începutul”.

În vârstă de 80 de ani, Nazarbaïev, care a reunțat la funcție anul trecut, vorbește în acest film despre primii ani de independență a Kazahstanului, după 1990, și despre perioada dificilă parcursă până la atingerea unor obiective impuse de el după desființarea Uniunii Sovietice. Printre altele, fostul președinte amintește de una dintre cele mai dificile perioade – aceea în care peste 130 de fabrici s-au privatizat și doua milioane de oameni au rămas șomeri. În paralel, a avut de înfruntat agenți provocatori ai Rusiei, care nu dorea un vecin puternic economic. De asemenea, Noursoultan Nazarbaïev crede că actualii conducători ai țării ar trebui să accepte opoziția, așa cum nici el nu a încercat să o suprime, fiindcă puterea înclinată într-o singură direcție nu duce niciodată la ceva bun.

În fine, Noursoultan Nazarbaïev a explicat cum Kazahstanul a vrut mereu să nu intre în conflicte cu vecinii și chiar a recurs la manevre diplomatice abile pentru a influența oprirea unor conflicte zonale, cum ar fi cele din Ucraina sau din Nagorno Karabah.

 

Parlamentul ucrainean a aprobat bugetul țării pentru anul viitor

Disputele pentru buget seamănă în Ucraina cu un câmp de bătălie. De o parte sunt politicienii care fug după creșterea cheltuielilor în domenii ca educația, cultura, săntătatea sau sportul, iar de cealaltă parte este „cruda realitate”, care spune că nu are niciodată destule oportunițăți să finanțeze „bunele intenții”.

La 15 decembrie, Comitetul Suprem al Ucrainei a adoptat la a doua parcurgere a textului proiectul de lege a bugetului, susținut de 289 de deputați. Bugetul ar avea un total de 1.092 de miliarde de grivne, cu un deficit de 246,6 miliarde. Asta fiindcă în luna iulie guvernul a mărit salariul minim de la 6.000 la 6.500 de grivne. Ministrul Finanțelor, Serghei Marcenko declară că cererile de suplimentare depășesc circa 14 miliarde de grivne, iar deficitul bugetar pentru anul viitor este estimat în Ucraina la 5,5% din Produsul Intern Brut.

 

Au participat la realizarea Revistei Presei din Vecinatatea Estică:

Yepraksya Davtian, Armenia

Nikita Melnikov, Rusia

Magda Purtskhvanidze, Georgia

Ömer Faruk Karașahn, Turcia

Yosyp-Yuriy Harayda, Ucraina

Zhuldyz Alen, Kazakhstan

 

Toate materialele din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei