Cinci motive pentru care Londra a eșuat în acordul Brexit, expuse de un fost șef de cabinet în Downing Street

Fostul șef de cabinet al lui Tony Blair susține că Marea Britanie a gestionat dezastruos negocierile și explică și de ce:

”Chiar dacă că au existat câteva poziții favorabile Regatului Unit cu privire la ajutorul de stat sau rolul Curții Europene de Justiție, în fiecare punct economic important, chiar și în domeniul pescuitului, UE și-a impus punctul de vedere. De ce s-a întâmplat asta?

În primul rând, spune fostul demnitar britanic în Politico, pentru că am supraestimat masiv poziția noastră de negociere.

Este adevărat că suntem la fel de suverani ca și UE, dar aceasta nu înseamnă și că suntem și egali. Sunt mult mai mari, iar noi depindem de ei mult mai mult decât ei de noi.

De aceea, a trebuit să ne retragem la fiecare pas.

În al doilea rând, am pornit la luptă înainte de a ne stabili propria poziție.

Declanșarea articolului 50 - mecanismul legal care a dat startul unui proces de ieșire limitat în timp - înainte de ști exact ce vrem să negociem, ne-a pus în fața unui termen limită auto-impus și a unor costuri economice și politice severe. Ar fi trebuit să așteptăm până când am fi știut ce vrem și abia atunci să fi apăsat pe trăgaci. Aceasta nu a fost vina negociatorilor, ci a liderilor lor politici.

În al treilea rând, am acordat prioritate principiilor suveranității în raport cu interesele economice. Suveranitatea este un concept nebulos – și e greu să faci distincția între suveranitatea practică și cea teoretică.

În orice acord internațional, de la Tratatul NATO la Acordul din Vinerea Mare [care a pus capăt, în 1998, confruntărilor din Irlanda de Nord, n.r.], un stat își limitează suveranitatea, dar de obicei o face în schimbul unor beneficii practice.

În al patrulea rând, încrederea este fundamentală pentru orice negociere reușită. Noi am distrus intenționat încrederea UE  în angajamentul nostru de a pune în aplicare ceea ce stabiliserăm deja, amenințând că vom renunța unilateral la Protocolul privind Irlanda de Nord.

Downing Street 10 a crezut că ar putea provoca o criză și, prin urmare, UE va intra în panică. În schimb, UE a continuat să lucreze calm și și-a atins obiectivele, iar noi ne-am pierdut timpul cu jocuri tactice prostești.

În al cincilea rând - și acesta este aspectul cel mai greu de iertat - nu am dezvoltat niciodată un plan strategic pentru negocieri. Este un lucru ciudat - nu intri niciodată într-o campanie militară sau politică fără o strategie. Dar guvernul părea să creadă că este suficient să se prezinte la discuții și să spere că lucrurile vor funcționa.

Drept urmare, am reacționat constant la pozițiile UE în tot timpul procesului, și chiar am fost de acord să negociem un text al UE mai degrabă decât unul provenit din Marea Britanie. Și așa, acordul a ajuns să fie în mare parte ceea ce își dorea UE.

Merită să învățăm din aceste eșecuri, deoarece începem o serie de negocieri comerciale cu țări din întreaga lume. Dacă vrem să facem mai mult decât să reproducem doar acordurile existente pe care aceste țări le au cu UE, va trebui să acționăm mult mai bine.

Și dacă credem că negocierile cu UE în sine s-au încheiat, o să fim dezamăgiți. Suntem la începutul a ceea ce vor fi decenii de negocieri permanente cu vecinul nostru mult mai mare și mai puternic”, scrie în Politico fostul șef de cabinet al lui Tony Blair.

Morala poveștii este că, de fapt, suveranitatea Uniunii Europene s-a dovedit mai tare decât cea a Marii Britanii. Iar asta este o lecție pentru cei care agită lozinci fără a înțelege complexitatea lumii de azi. Și atenție, vorbim despre Marea Britanie, un stat puternic cu o îndelungată istorie diplomatică, militară și de actor global.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica