Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Balcanii de Vest: când diviziunile și slaba guvernare favorizează dezinformarea

dezinformare_balcani.png

Image source: 
euvsdisinfo.eu

La începutul lunii trecute, Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European publica studiul „Cartografierea știrilor false și a dezinformării în Balcanii de Vest și identificarea modalităților de a le contracara eficient” - realizat de un grup de experți independenți.

Cercetarea a vizat tendințele și modelele de dezinformare în întreaga regiune, în perioada 2018-2020. Au fost analizate 74 de campanii de dezinformare desfășurate în ultimii doi ani în șase țări : Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia.

După cum observă EUvsDisinfo, organismul anti-dezinformare al Comisiei Europene, care analizează rezultatele cercetării, dezinformarea în Balcanii de Vest este mai degrabă un simptom decât o cauză a perturbărilor coeziunii sociale și a guvernanței democratice.

Acesta înseamnă că diviziunile etnice sau sectare deja existente în aceste societăți, lipsa încrederii publice, dominația politică a unor grupuri sau slaba guvernare sunt vulnerabilități care, odată găsite pe loc, pot fi exploatate de autorii dezinformării.

De asemenea, toate aceste diviziuni îi fac pe locuitorii din Balcanii de Vest să fie mai receptivi la știri false și teorii conspiraționiste. Cresc astfel șansele ca dezinformarea să aibă un impact puternic asupra convingerilor oamenilor.

De exemplu, atunci când cetățenii cred că alegerile nu aduc schimbări reale în politică, este mai probabil să voteze pe baza identității și a emoțiilor, mai degrabă decât pe interese concrete.

Potrivit cercetării, atât actorii interni, cât și cei străini folosesc dezinformarea pentru a submina credibilitatea Uniunii Europene în Balcanii de Vest.

Dar cine sunt actorii externi? Rusia este cel dominant, dar a fost observată și influența din China și Turcia - într-o măsură mai mică.

Autorii studiului susțin că epidemia și consecințele acesteia ar putea crește neîncrederea și diviziunile din Balcanii de Vest. Iar lipsa unei perspective credibile a extinderii UE ar putea slăbi și mai mult guvernanța și stabilitatea în regiune. Și, ca într-un adevărat cerc vicios, ar spori și mai mult șansele de a discredita UE.

Există însă și inițiative notabile pentru a contracara dezinformarea - cum ar fi platformele de verificare a faptelor, programe de educație, sau sprijinul pentru mass-media - doar că aceste eforturi sunt încă în principal susținute de donatori și nu răspund pe deplin nevoilor.

Prin urmare, cercetătorii le cer actorilor europeni să stabilească dialoguri cu societatea civilă din Balcanii de Vest și cu donatorii internaționali pentru a coordona eforturile de răspuns la dezinformarea din regiune.

Dacă unele dintre aceste aspecte vi se par asemănătoare cu ceea ce se întâmplă în societatea românească, nu sunteți deloc departe de adevăr.

Epidemia a sporit diviziuni deja existente, cauzate de pildă, de proasta guvernare, de corupție, de diferențele mari de dezvoltare între regiuni sau între urbanul mare și orașele mici sau mediul rural. Sau de grave carențe în sistemul de educație.

Doar că, într-o regiune cu diviziuni mult mai pronunțate, precum Balcanii de Vest, care păstrează încă vie memoria unui război devastator, lucrurile pot merge și mai departe.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 6 ianuarie 2021