Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bogdan Aurescu cere UE să acționeze în ”conflictele prelungite” aflate sub influența Rusiei

Ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, cere statelor membre ale Uniunii Europene un dialog foarte serios pe tema conflictelor din vecinătatea răsăriteană. El vede în această abordare un prim pas în direcția ruperii cercului vicios de instabilitate la granițele noastre.

Acest mesaj al șefului diplomației române a apărut într-un articol din publicația EU Observer și chiar ilustrația aleasă de editori spune totul despre tema abordată: o navă de război rusească, în apele Mării Negre. Explicația fotografiei este și ea relevantă: regiunea va deveni din ce în ce mai importantă pentru securitatea euro-atlantică.

Apoi, o remarcă de ordin semantic se impune de la început: se vorbește despre ”conflicte prelungite”, în locul denumirii, mai frecvente, de ”conflicte înghețate”. Nuanța este semnificativă: nimic nu este, de fapt, încremenit.

De altfel, chiar în deschiderea articolului, ministrul român atrage atenția că evenimentele de anul trecut din Caucazul de Sud au scos la lumină exact această problemă, a conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre.

Există, spune ministrul, o tentație – greșită – de a le subestima, din perspectivă geopolitică. În definitiv, n-ar fi vorba decât despre regiuni ceva mai îndepărtate, nu aflate direct la granițele Uniunii, iar efectele conflictelor nu ar fi atât de grave încât să reclame acțiuni imediate.

Totuși, aceste conflicte – de la Transnistria la Abhazia și de la Crimeea la Donbas, trecând prin Nagorno-Karabakh - fac ca mai multe state din vecinătatea estică a UE ”să nu-și poată exercita drepturile suverane asupra unor părți ale teritoriilor lor”, în timp ce  ”societăți întregi își văd perspectivele viitoare subminate de diviziunile artificiale”.

În plus, conflictele prelungite pot exploda, precum în Nagorno-Karabakh. Și asta, atâta timp cât ”este tolerată logica sferelor de influență și a încălcărilor de drept internațional în curs, în absența unei reacții hotărâte a comunității internaționale”.

Cum a fost în Ucraina, în 2014.

O intervenție hotărâtă asupra acestor conflicte îi vor consolida Uniunii Europene profilul de actor global și va fi un sprijin pentru țările care se bazează pe acțiunea sa.

Misiunea noastră principală – spune ministrul Aurescu în EU Observer – ”este să extindem modelul nostru de succes în vecinătate, în condițiile în care multe dintre statele din regiune și-au exprimat deja interesul pentru legături din ce în ce mai strânse cu UE”. Dar capacitatea lor de a continua pe calea reformelor este împiedicată de efectul perturbator al conflictelor prelungite.

Să mai spunem că semnalul ministrului român de externe vine după ce, în noiembrie, România, alături de alte state din regiune, a cerut includerea problemei conflictelor prelungite pe agenda unei vitoare reuniuni a Consiliului de Afaceri Externe al UE.

Într-o perioadă în care Uniunea Europeană începe să-și construiască un profil strategic, de actor politic pe măsura capacității sale economice și comerciale, mesajul Bucureștiului dar și al celorlalte capitale din regiune este că pe agenda globală trebuie să apară problema vecinătății estice.

Iar atunci când vine vorba despre intervenții asupra conflictelor prelungite – sau ”înghețate” – atunci o ciocnire cu Rusia și interesele ei regionale devine inevitabilă.

Statele din regiune vor ca Uniunea Europeană să-și asume acestă politică. Să vedem ce vor spune și celelalte state membre.

 

 Întregul articol este disponibil aici: https://euobserver.com/opinion/150638

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 20 ianuarie 2021