Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Poate fi interzisă paralela dintre URSS și Germania nazistă? Posibil în Rusia, nu și în Europa

putin_afp.jpg

UE respinge iniţiativa franco-germană de relansare a dialogului cu Rusia printr-un summit cu Vladimir Putin
UE respinge iniţiativa franco-germană de relansare a dialogului cu Rusia printr-un summit cu Vladimir Putin
Image source: 
AFP

Ziarul de limbă engleză The Moscow Times, una dintre puținele surse independente din Rusia, informa acum două zile că președintele rus Vladimir Putin nu mai suportă punerea pe același plan a crimelor fostei URSS și cele ale Germaniei naziste din timpul celui de-al doilea război mondial.

El i-a cerut președintelui Dumei să redacteze până la 1 iulie un proiect de lege care să interzică și să pedepsească declarațiile publice prin care sunt echivalate crimele comuniste și cele naziste.

Se pare că supărarea președintelui rus vine de la Rezoluția adoptată de Parlamentul European, în 2019, care consideră cel de-al doilea război mondial drept rezultatul imediat al Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, prin care două regimuri totalitare, care împărtăşeau obiectivul cuceririi mondiale, au împărţit Europa în zone de influenţă.

Vladimir Putin a caracterizat documentul drept o ”minciună nerușinată”. Și replica nu a întârziat să apară, câteva luni mai târziu, îndeosebi printr-o campanie mediatică îndreptată împotriva Poloniei.

Dintr-o dată, țara devorată din două părți, de Hitler și de Stalin, Polonia devenise, în accepțiunea Kremlinului, vinovată pentru declanșarea ostilităților.

Regimul Putin susține că agresiunea începută la 17 septembrie 1939, deci la aproape trei săptămâni de la izbucnirea războiului, ar fi fost doar o “intervenție” menită a salva viețile a numeroși localnici, mai ales evrei.

Totuși, invazia s-a soldat cu uciderea a mii și mii de polonezi și a avut ca rezultat sovietizarea teritoriilor respective, apoi a întregii Polonii.

Rămâne în memoria colectivă masacrul de la Katyn, din primăvara anului 1940, în care peste 20.000 de ofițeri polonezi, elite ale Armatei și intelectualității, au fost executați în urma unei operațiuni a serviciilor speciale sovietice. Crima a fost recunoscută oficial de URSS abia în 1990, când Mihail Gorbaciov a cerut scuze poporului polonez.

Interesant este că, în 2010, chiar la Westerplatte, în apropiere de Gdansk, locul primului atac al Germaniei naziste, însuși Vladimir Putin a numit Pactul Ribbentrop-Molotov drept un act imoral.

De atunci, însă, autoritatea liderului rus s-a consolidat, ca și recursul la perioada lui Stalin, zugrăvit tot mai des ca un lider hotărât și patriot.

Regimul Putin se sprijină, de altfel, pe mitul sovietic al Marelui Război pentru Apărarea Patriei și refuză categoric să recunoască faptul că, în acel război, Uniunea Sovietică nu a fost doar atacată de Germania nazistă, dar a fost și agresor, supunând pentru decenii o mulțime de națiuni din estul și centrul Europei.

Rusia de azi se supără foarte tare atunci când aceste națiuni consideră Uniunea Sovietică ”ocupant”, nicidecum ”eliberator”.

Dar marea problemă pentru regimul Putin este că, orice ar face, asemănarea sa cu regimul nazist devine inevitabilă. Rusia este un factor de amenințare în zona baltică și la Marea Neagră. Subminează democrațiile liberale din Europa printr-o extraordinară mașinărie de propagandă și dezinformare. Sprijină deschis formațiunile de extremă dreapta din Europa.

Cât despre Crimeea, acțiunea din 2014 a semănat izbitor cu anexarea Austriei (Anschluss ) sau a Sudeților, săvârșite de Hitler în ajunul celui de-al doilea război mondial.

Desigur, regimul are destulă putere pentru a inhiba astfel de comparații în dezbaterile publice interne. Dar nu va putea șterge imaginea din conștiința Europei democratice.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 28 ianuarie 2021