Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Din Balcani în Nordul Europei, un complicat joc de șah politic al gazului metan

2021-01-21t114500z_548400108_rc2bcl9603c1_rtrmadp_3_russia-politics-navalny-eu.jpg

Nord Stream 2
Logo-ul proiectului conductei de gaz Nord Stream 2 pe o țeavă de la uzina de laminare a țevilor din Chelyabinsk (Rusia)
Sursa imaginii: 
REUTERS/Maxim Shemetov

Balcanii au devenit punctul în care se intersectează interesele Rusiei, Turciei și Azerbaidjanului, care tocmai au inaugurat mai multe conducte de gaz. În același timp, americanii se grăbesc să-și aducă gazul lichefiat în Croația.

Cursa promite să fie dură, după cum explică o analiză publicată de cotidianul croat Jutarnji List, citat de Courrier International.

La 1 ianuarie, conducta Balkan Stream a fost inaugurată în Serbia. Întinzându-se de la granița bulgară până la granița cu Ungaria, face parte din Turkish Stream, un proiect ruso-turc prin care Gazprom va aproviziona Balcanii și Europa Centrală.

În aceeași zi, un tanc petrolier american a andocat la terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) de pe insula croată Krk.

Gazul american nu este destinat doar Croației: Ungaria, Ucraina și alte țări ar putea beneficia și astfel și-ar putea reduce vizibil dependența de gazul rusesc.

În același timp, prim-ministrul bulgar Boyko Borissov a anunțat „diversificarea pieței gazului” prin inaugurarea gazoductului trans-adriatic (TAP), o secțiune a gazoductului transanatolian prin care gazul azer va ajunge în Europa prin Georgia, Turcia, Bulgaria, Grecia și Albania, până în în Italia.

Iar Italia este al doilea importator de gaze rusești după Germania , așa încât și-ar putea reduce la rândul ei dependența de Gazprom cu o treime.

Gigantul rusesc se vede astfel pus sub o presiune și mai mare în nordul Europei, unde are nevoie ca de aer de proiectul North Stream 2, pentru compensa pierderile din sud.

Dar situația rămâne complicată.

Construcția gazoductului ruso-german a fost suspendată la sfârșitul anului 2019 din cauza sancțiunilor SUA impuse companiilor care lucrează la proiect. Noua administrație condusă de Joe Biden nu se arată nici ea mai binevoitoare când vine vorba de sancțiunile împotriva Rusiei.

Și aceasta, mai ales după arestarea opozantului Aleksei Navalnîi și reprimarea dură a protestelor care au urmat. Ca să nu mai vorbim de refuzul autorităților ruse de a realiza o anchetă credibilă asupra încercării de otrăvire din august.

Tema riscă, de altfel, să inflameze relațiile și între partenerii europeni. Varșovia, de exemplu, a fost una dintre capitalele cele mai vocale în ultimele zile, în a cere sancțiuni cât mai aspre asupra Moscovei. Iar Polonia este deranjată într-o mare măsură și de proiectul germano-rus North Stream 2.

Revenind la analiza din ziarul croat, între timp, guvernul landului german Mecklenburg-Pomerania Occidentală a creat un fond pentru finalizarea construcției conductei, în cazul continuării sancțiunilor SUA și în ciuda tuturor obiecțiilor ridicate chiar din Europa.

Germanii speră astfel să salveze cele 11 miliarde de dolari investite până acum în acest proiect de către companii germane și europene.

În paralel, Polonia și țările baltice s-ar putea ca la rândul lor să nu mai depindă de produsele energetice rusești într-un viitor nu prea îndepărtat, acestea optând pentru gazul lichefiat american.

Și în această competiție, Nord Stream 2 și Turkish Stream reprezintă ultima șansă a Rusiei de a se menține ca principal furnizor de gaze în Europa.

În acest joc, Rusia mai are de partea sa argumentul prețului, cu care poate juca, inclusiv ca pârghie politică - așa cum face cu Serbia, de exemplu.

Gazul lichefiat american este mai scump, dar întrebarea este până unde poate merge Rusia cu concesiile, în condițiile în care prețurile resurselor energetice oricum au scăzut în urma pandemiei. Iar bugetul statului rus este pus sub o presiune extraordinară.