Fostul șef al BCE, Mario Draghi, ar putea fi desemnat să preia cârma unei Italii aflate în derivă

Purtătorul de cuvânt al președintelui a confirmat că întâlnirea cu Draghi va avea loc miercuri. Președintele Sergio Mattarella a spus că speră ca noul guvern să aibă sprijin parlamentar. El a avertizat că singura alternativă ar fi organizarea alegerilor anticipate, dar aceasta va lăsa țara într-o stare de incertitudine, relatează agenția de știri Ansa. Numele lui Mario Draghi ca posibil premier a fost vehiculat în ultimele săptămâni pe fondul turbulenţelor politice combinate cu urgenţele de natură sanitară şi economică din Italia. Totuşi, nu este clar care partide din parlamentul profund fracturat al Italiei ar sprijini un guvern Draghi.

Propunerea a venit chiar de la Matteo Renzi, cel care a declanşat criza politică de la Roma după retragerea din coaliţia de guvernare a micului său partid, Italia Viva. ''Cu siguranţă într-o criză excepţională ca aceasta este nevoie de nume şi răspunsuri administrative'', a declarat Davide Faraone, liderul grupului partidului Italia Viva din Senatul italian, într-un interviu pentru La Stampa, el cerându-le partidelor să acţioneze ''bine şi repede''. 

Mișcarea 5 stele însă se pare că nu va sprijini un guvern condus de Draghi, a declarat o sursă din partid pentru Reuters. De partea sa, liderul partidului de extremă dreapta Liga, Matteo Salvini, a declarat că numele prim-ministrului Italiei nu contează, dar intenţiile lui da, a referitor la posibilitatea instalării unui guvern condus de Mario Draghi, fost preşedinte al Băncii Centrale Europene, informează Reuters. ''Avem cinci priorităţi şi vom decide în concordanţă cu acestea. Aşa cum am spus, important nu este numele persoanei. El trebuie să ne spună ce intenţionează să facă'', a declarat Salvini într-un interviu acordat publicaţiei Corriere della Sera. Matteo Salvini a precizat că partidul său nu doreşte ca noul guvern să crească taxele şi că acesta ar trebui să se concentreze pe crearea de noi locuri de muncă şi pe pensii.
Italianul Mario Draghi nu a mai deţinut funcţii publice după ce a părăsit BCE în 2019. El a condus Banca Europeană Centrală în dificila perioadă care a urmat crizei financiare din 2008. Miza venirii sale la guvernare e mare : Italia trebuie să pună în aplicare un plan de relansare de 222,9 miliarde de euro care trebuie prezentat Bruxellesului până la 30 aprilie. Criza politică vine într-un moment în care economia italiană este într-o situaţie dificilă. Deja a doua cea mai îndatorată ţară din UE înaintea pandemiei, Italia a fost puternic afectată de virus, iar Guvernul a fost nevoit să majoreze datoria. Anul acesta, deficitul bugetar ar putea urca la 9,2% din PIB. Autorităţile italiene estimează că datoria publică a ţării va urca în 2021 la 158,5% din PIB, un nou nivel record postbelic, depăşind ţinta de 155,6% din PIB stabilită în septembrie, au declarat surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.