Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Negarea Holocaustului pedepsită: "Mai bine mai târziu decât niciodată"

alexandru_florian.jpg

Alexandru Florian
Alexandru Florian consideră că prin pedepsire lui Vasile Zărnescu a început să se facă dreptate
Image source: 
www.radioiasi.ro

​O instanță din București l-a condamnat pe Vasile Zărnescu pentru negarea Holocaustului – prima decizie de acest fel din România de legiferarea acestui delict prin OUG 31/2002. După o cercetare penală care a durat șase ani, Zărnescu a fost trimis în judecată și condamnat la 13 luni închisoare cu amânarea pe doi ani a sentinței.

RFI i-a cerut o reacție lui Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, care a făcut plângerea penală inițială în acest caz și a avut statut de parte vătămată.

Alexandru Florian: Reacția decurge din faptul că Institutul Wiesel a depus acum șase ani o plângere penală privind acele articole și cartea, al căror conținut a fost judecat și verdictul s-a dat pe 4 februarie.

Deci a fost o anchetă desfășurată timp de șase ani referitoare la trei articole și cartea “Sabin Orcan Suporter”, în care, datorită duratei, procurorul de caz a solicitat clasarea dosarului, ancheta a fost apoi redeschisă ca urmare a contestațiilor pe care Institutul Wiesel le-a făcut.

Unul dintre cele trei articole negaționiste ale lui Vasile Zărnescu a fost scos din cauza datorită perioadei foarte lungi de timp, el neîncadrându-se în termenul permis pentru o cercetare juridică.

De data aceasta, după 15 ani de alte plângeri făcute în baza Ordonanței de Urgență 31/2002, magistrații și în special judecătorul, au evaluat o situație în conformitate cu cele sesizate de Institutul Wiesel.

Menționez că este o decizie a instanței de fond, desigur că urmează o perioadă de 10 zile în care părțile implicate, acuzatul și Parchetul, pot face apel.

Reporter: Primele reacții din partea acelora care contestă negarea Holocaustului este că acesta este un delict de opinie și că este încălcată libertatea de exprimare. Ce le răspundeți acestor oameni?

Alexandru Florian: Sunt două chestiuni: să țină seama că libertatea de exprimare nu este nelimitată, principiul încă de pe vremea liberalilor clasici este că poți fi atât de liber fără să aduci atingere libertății celuilalt.

Comemorarea victimelor Holocaustului, între adevăr istoric și politizare
Vasile Zărnescu a negat în repetate rânduri Holocaustul
Image source: 
Facebook

Al doilea argument sunt deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind negarea Holocaustului și care plecând de la acest principiu că libertatea de exprimare nu este nelimitată, în cazul celor care neagă Holocaustul, pentru că aduc atingere memoriei unor victime nevinovate, pentru că un discurs negaționist incită la ură și la crimă, aceste decizii CEDO conchid că a interzice negarea Holocaustului nu înseamnă a interzice libertatea de exprimare.

Aș mai adăuga faptul că dacă privim din punct de vedere istoric negarea Holocaustului, nu România a inventat roata, negarea Holocaustului este interzisă în țări ca Franța, Germania, Austria și alte state din Uniunea Europeană încă înainte de 2002 când a fost incriminată în România.

Acolo legislația respectivă funcționează și există cazuri de istorici care au negat Holocaustul și au fost condamnați la pedepse cu închisoarea.

Reporter: A mai existat un argument împotriva acestei decizii, din partea acelora care nu neagă Holocaustul, care susțin că pedepsirea lui Vasile Zărnescu riscă să-l transforme într-un martir al cauzei negaționiste.

Alexandru Florian: Eu fac parte dintre aceia care consideră că, cel puțin în acest caz, odată ce există o reglementare juridică, niciun cetățean nu este mai presus de lege și deci toți trebuie să respectăm legislația românească în vigoare.

Iar în chestiunea cu să lăsăm extremiștii să vorbească pe limba lor ca să nu-i transformăm în martiri, mai pot aduce un argument de ordin istoric: niciodată nu se poate ști dacă de la mesaje incitatoare la ură sau de la mesaje antisemite se poate trece și la fapte.

În regimul nazist, în regimul antonescian, atunci când politicile de ură ajung politici de stat, mesajele respective duc în cele din urmă la crime împotriva umanității.

Reporter: Ce mesaj trimite această primă condamnare pentru negare a Holocaustului în cei aproape 19 ani de existență a OUG 31/2002?

Alexandru Florian: În România acest tip de legislație memorială a început să funcționeze, mai bine mai târziu decât niciodată, așa se face dreptate, pas cu pas, pe de altă parte cred că trebuie să fie un semnal destul de clar: în spațiul public, în România, negarea Holocaustului este un mesaj interzis și că magistrații au evaluat această situație în conformitate cu legile din România.

Prin urmare, în măsura în care acest verdict rămâne definitiv, cred că s-a deschis o pagină nouă în ceea ce privește jurisprudența din România, chiar dacă în România jurisprudența nu reprezintă un argument în susținerea unui probatoriu în justiție.

 
Ascultați interviul acordat de Alexandru FLORIAN lui Petru CLEJ