Europa Centrală-China: balticii zădărnicesc un summit de la care Beijingul avea mari așteptări

Presa europeană invocă cu totul alte motive decât cele oficiale. După cum relatează ”Politico.eu”, Lituania și Estonia sunt țările care au împiedicat summitul în cadrul căruia liderii statelor din Europa Centrală și de Est urmau să se întâlnească, fie și virtual, cu președintele chinez Xi Jinping. Acestea au comunicat că nu vor participa la summit nici la nivel de președinte, nici la cel de prim-ministru.

Pentru ”Daily Telegraph”, mesajul este clar: statele baltice împiedică summit-ul cu China alegând alianța cu noul președinte american, Joe Biden.

Așa-numitul summit în format "17 + 1" a fost creat în 2012 și reprezintă o platformă cheie prin care China se conectează cu centrul și sud-estul Europei și de aici cu întreaga Uniune Europeană.

Pe lângă statele baltice, din grup mai fac parte Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Lor li se adaugă state din regiune care nu sunt – sau nu sunt încă – membre ale Uniunii: Albania, Bosnia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia.

Formatul a fost de mult timp subiectul unor controverse, fiind văzut drept un instrument al Beijingului de a diviza blocul european și de a trata special cu doar o parte a membrilor acestuia, după vechiul principiu ”dezbină și stăpânește”. De altfel, europenii sunt divizați în privința marii inițiative chineze a ”Centurilor și Drumurilor”, cunoscută și sub numele de ”Noul Drum al Mătăsii”.

În timp ce state precum Rusia, Serbia, Polonia sau Italia văd cu ochi buni această inițiativă, alte state, precum Germania, Franța sau Spania o privesc cu suspiciune.

Amânarea summitului regional vine în condițiile în care noua administrație americană a președintelui Joe Biden încearcă să formeze o alianță a democrațiilor care să contribuie la contrabalansarea Beijingului.

Iar statele baltice sunt mai interesate într-o puternică legătură transatlantică decât mulți alți membri ai Uniunii Europene, tocmai din cauza amenințării pe care o resimt în plan regional din partea Rusiei.

De asemenea, amânarea vine și în contextul criticilor și semnelor de întrebare lansate de politicieni și experți cu privire la un acord de investiții dintre Uniunea Europeană și China.

Altfel, Beijingul își pusese mari speranțe în întâlnirea cu liderii est-europeni. Unul dintre subiectele de pe masa discuțiilor ar fi urmat să fie lupta împotriva coronavirusului.

Lansată într-o puternică ofensivă diplomatică, menită a face uitate criticile lansate de comunitatea internațională la începutul pandemiei, China ar fi urmat să le ofere statelor europene propriile variante de vaccinuri, după cum relata de curând ziarul ceh de afaceri ”Hospodářské noviny”.

Vaccinul chinez a fost deja bine primit în Serbia, iar dintre statele membre ale Uniunii Europene, doar Ungaria și-a manifestat dorința de a-l folosi. La sfârșitul lui ianuarie, autoritatea sanitară ungară a aprobat în regim de urgență varianta chineză Sinopharm.

Cât despre România, presa de la București a relatat că la 27 ianuarie a fost adoptat în Guvern un document privind excluderea companiilor chineze de la licitațiile pentru infrastructură, din cauza concurenței neloiale a companiilor susținute de statul chinez, dar și a calității proaste a lucrărilor.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica