Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce câștigă Guvernul cu tăierile de cheltuieli pe care le-a anunțat?

bani.jpg

Image source: 
pixabay.com

Trebuie să lăsăm ipocrizia deoparte şi trebuie să ne dăm seama că aşa nu se mai poate, spune premierul Florin Cîțu. El a anunțat câteva măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare precum eliminarea sporului pentru covid din prefecturi, amânarea majorării pensiilor sau eliminarea gratuității studenților la transportul pe calea ferată. Analistul economic Valentin Ionescu avertizează în privința costurilor politice ale acestor măsuri dar și asupa probabilului efect negativ pe care îl vor avea.

Premierul Florin Cîțu spune că în ultimii 4 ani cheltuielile au fost crescute din pix, iar acum economia nu le mai poate duce. Acestea nu sunt tăiate ci plafonate a precizat șeful guvernului. El a anunțat că deficitul bugetar estimat este de 7,16% din PIB. Creșterea economică în 2021 este estimată la 4,3%, iar investițiile vor crește, potrivit proiectului de buget, până la circa 61 de miliarde de lei. Premierul a spus că revenirea deficitului la 3% se va realiza în 2024.

Pensiile vor crește abia din 2022, nu în septembrie

"De ce a fost important să luăm aceste măsuri. Ştiţi foarte bine, (...) vorbim despre un punct de pensie care a fost modificat, modul în care creştea punctul de pensie în perioada PSD, din motive electorale, a fost pus în septembrie. Rectificăm, corectăm această problemă şi vom creşte punctul de pensie de la 1 ianuarie 2022, aşa cum a fost şi până acum", a afirmat Cîţu.

Premierul a susţinut că anul acesta punctul de pensie este mai mare decât cel mediu din 2020.

"Trebuie să fie foarte clar că anul acesta punctul de pensie este 1.442 de lei, mai mare decât a fost punctul de pensie mediu anul trecut, de aproape 1.280, în jur de 1.300, să spunem, dar mult mai mic decât este anul acesta. Anul trecut sau anul acesta, de fapt, efortul suplimentar prin creşterea pensiilor anul acesta, la acest punct de pensie la 1.442, efectul suplimentar este deja de opt miliarde de lei. Deci, deja am început bugetul cu opt miliarde de lei în plus, deci 19,2 miliarde de lei mai mult decât în 2019. Deci, în 2020 şi 2021 efortul cu plata pensiilor este de 19,2 miliarde de lei şi vorbim aici de o criză economică fără precedent în 2020 şi o perioadă de revenire în 2021", a explicat Cîţu.

În ceea ce privește gratuitatea pentru studenți la călătoriile cu trenul, Cîțu a precizat că aceste gratuități vor fi eliminate, iar studenții vor beneficia de o reducere de 50%.

"Eu nu văd aici un capăt de ţară. Austria au reducere de 60%, iar dacă călătoresc în grup, călătoresc gratuit. Belgia – studenţii au 50% reducere, Bulgaria tot 50%, Cehia au 75% reducere, Finlanda au 30%, Finlanda şi Franţa au 50% reducere la transportul general, în Italia tinerii şi cei până în 30 de ani au reducere 50%, Polonia au 51% studenţii şi doctoranzii. România era ţara care era în afara sistemului, toate celelalte ţări, ţări mult mai dezvoltate, nu ofereau această gratuitate”, a afirmat premierul.

Studenții sunt nemulțumiți de eliminarea gratuității pe calea ferată

Reprezentanții studenților cred că impactul eliminării gratuității pe calea ferată este nesemnificativ asupra deficitului bugetar. Horia Onița, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România:

"Este o prioritate să tăiem o subvenție, care a fost acordată studenților în 2017, care are un impact bugetar nesemnificativ, care nu afectează deficitul și care este o politică de tipul win-win pentru studenți și CFR Călători. Impactul bugetar este de 215 milioane de lei pentru toată măsura, 0.01% din PIB. Deficitul nu este o justificare reală pentru că banii merg în bugetul CFR Călători sau către alți operatori privați, dar în special către CFR Călători care este societate deținută de stat. Faptul că tai o cheltuială de la ministerul Transporturilor, presupune că tai un venit de la CFR Călători. Subvenția sprijină tocmai CFR Călători prin faptul că statul nu poate sprijini prin multe alte măsuri fiindcă ar fi calificat drept ajutor de stat.
În pivința studenților, această măsură este foarte bună pentru că încurajează mobilitatea, încurajează participarea la schimburi de experiență, la manifestații culturale, încurajează accesul în învățământul superior astefel încât un student își va alege universitatea după dorințele sale și nu luând în calcul și posibilitățile de a se deplasa într-un centru universitar mai apropiat sau mai îndepărtat".

Sporurile bugetarilor şi indemnizaţia de hrană vor fi analizate în Parlament

Premierul Florin Cîţu a anunţat că în ordonanţa de urgenţă care cuprinde unele măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare este cuprinsă şi eliminarea sporului de 30% pentru covid pentru angajaţii din prefecturi, însă restul sporurilor şi indemnizaţiile de hrană nu vor fi incluse în actul normativ, ci decizia va fi reglementată prin lege în Parlament.

"În ordonanţă nu vor fi incluse sporurile şi indemnizaţia de hrană. Decizia pe sporuri şi pe indemnizaţia de hrană, după discuţiile în coaliţia politică şi cu juriştii, a fost... mai bine să mergem în Parlament ca să nu fie o problemă, să fie atacate şi să nu poată să meargă mai departe. Deci sporurile şi indemnizaţia de hrană vor merge în Parlament. În ordonanţa de urgenţă sunt voucherele, punctul de pensie şi sporul pentru Prefecturi", a declarat Florin Cîţu, miercuri, la Palatul Victoria, întrebat despre situaţia sporurilor din sistemul bugetar, respectiv eliminarea sporurilor de COVID de 30% acordate angajaţilor din Prefecturi.

El a precizat, întrebat în acest sens, că sporurile "se vor modifica prin lege în Parlament".

"Vor fi depuse amendamente, din ce înţeleg, la ordonanţa pe care am aprobat-o la sfârşitul anului trecut şi acolo vor fi puse aceste amendamente în ceea ce priveşte sporurile şi indemnizaţia de hrană. Anul trecut am aprobat o ordonanţă prin care am îngheţat salariile demnitarilor şi aşa mai departe. Şi acolo, la acea ordonanţă, cred că e 226, acolo, înţeleg, că a fost decizie politică să fie introduse aceste amendamente", a declarat Cîţu.
El a explicat și de ce anul acesta bugetarii nu primesc vouchere de vacanță. Cele emise în 2019 și în 2020 nu au fost folosite și s-a decis prelungirea lor.

Urmează restructurări la stat. Cîțu: Cheltuielile cu salariile s-au dublat în 4 ani de zile. Ați simțit că performanța funcționarilor publici s-a dublat?

Șeful Guvernului a mai subliniat că nu există divergențe între partidele din coaliție în privința bugetului și a punctat că miniștrii au mandatul de a începe reforma și a stopa risipa banului public:
"Am spus din primul moment că nu vom crește taxele și nu vom crește taxele. Este o linie roșie pe care nu o vom trece. Nu vom crește taxele. Asta înseamnă că nu vor fi afectați cetățenii și că nu vor fi afectate companiile private. Este un an în care estimăm creștere economică, deci eu nu văd chiar așa rău lucrurile. Să ai un an cu creștere economică de 4% și un deficit de 7% înseamnă totuși un stimul puternic în economie. Reforma companiilor de stat, vom vedea. Acuma nu poți să te asiguri cine va pleca și cine nu va pleca. Fiecare plan de restructurare va fi aprobat, vom vedea când va fi prezentat. Sunt companii cu pierderi de ani de zile și este momentul să luăm o decizie. Nu putem să creștem în fiecare an subvențiile. Subvențiile azi sunt duble față de 2017, și dacăp ne uităm de ce au crescut aceste subvenții: au crescut doar pentru că au crescut salariile. Cheltuielile cu salariile s-au dublat în 4 ani de zile. Ați simțit că performanța funcționarilor publici s-a dublat?"

Eliminarea gratuității studenților la călătoria cu trenul, tăierea sporurilor și amânarea voucherelor - bumerang politic?

Analistul economic Valentin Ionescu avertizează în privința costurilor politice ale acestor măsuri dar și asupa probabilului efect negativ pe care îl vor avea:
"Ministerul Finanțelor face o analiză pe cheltuieli, nu face o analiză de impact care este cu totul altceva în sensul că dacă tu ai redus o cheltuială să vezi care este impactul negativ în economie, pe operator, pe consumator. Deci nu se fac asemenea analize. Se face o analiză de impact pe cheltuieli în așa fel încât să te înscrii într-un anumit deficit bugetar. Punct. Când dumneavoastră vă duceți în gară cumpărați și un ziar și un sendviș, adică ai și niște pierderi colaterale. Prin urmare, în momentul în care tu stai să faci o analiză ce înseamnă să faci o economie de bani tu trebuie să ai în vedere, în baza unui studiu de impact, să vezi care este efectul de antrenare. Tu economisești o sumă, dar creezi un efect negativ altora, nu numai celor care primeau subvenția respectivă.
Eu nu spun că e sănătos să dai subvenții, că nu sunt adeptul subvențiilor, dar trebuie să te gândești înainte, dacă ea există, dacă tu ai de câștigat sau ai de pierdut. Și aici ai de plătit și un cost politic care nu e cuantificat în bani. Toată lumea va protesta și o să spună <m-ai afectat>. La fel or să spună și operatorii de turism cu voucherele, în curând are să fie și discuția cu salariații că le-ai luat din bonusuri o perioadă de timp și te vor da în judecată și, dacă vor câștiga, vei plăti și din urmă penalități. Ce-ai câștigat de fapt?
"