Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Veștile bune și semnele de întrebare din buget

credit-squeeze-522549_1920.jpg

Image source: 
pixabay

E o veste bună că începe consolidarea fiscală și că va scădea deficitul dar că nu e clar cum va face guvernul asta, spune fostul președinte al Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. "De unde suntem și până la 3% din PIB e cale lungă". El se întreabă dacă Guvernul se va axa doar pe scăderea cheltuielilor, fără să încerce să crească veniturile prin mai buna colecatre a taxelor și impozitelor.

Salariile și sporurile bugetarilor vor fi înghețate anul acesta la nivelul din decembrie 2020. Aceștia nu vor mai primi vouchere de vacanță, iar orele suplimentare le vor fi compensate doar cu timp liber. Studenții nu vor mai avea gratuitate pe calea ferată ci doar o reducere de 50%. Pensiile vor mai crește abia în 2022, nu în septembrie. Măsurile apar în proiectul de buget publicat de ministerul Finanțelor. Cinci ministere: Finanţe, Justiţie, Afaceri Externe, Dezvoltare și Sănătate vor primi anul acesta mai puțini bani decât anul trecut. Bugetul de investiții este de 5,5% din PIB, cel mai mare alocat vreodată.
Fostul președinte al Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, explică la RFI care sunt veștile bune din proiectul de buget dar și semnele de întrebare.

 
Ionuț Dumitru: Vestea bună este că începe consolidarea fiscală. Asta este prioritatea pentru că avem un deficit bugetar foarte mare, 9.8% din PIB în 2020. Ca să ne dăm seama de gravitatea situației. Noi încasăm venituri în total de în jur de 30% din PIB, ca să simplificăm. Peste aceste 30% din PIB venituri, anul trecut noi am mai cheltuit încă 10% din PIB. La fiecare 100 de lei pe care noi îi încasăm mai cheltuiam încă 30 din împrumuturi. O astfel de situație nu poți să o susții. Un an să zicem că merge. A fost pandemie, au fost condiții speciale, dar nu ai cum să susții. Trebuie să reduci deficitul bugetar relativ rapid. Faptul că începe consolidarea fiscală, că avem o reducere a deficitului bugetar față anul anterior, e un lucru bun.
Un alt lucru bun pe care l-am sesizat este legat de faptul că sunt condiționate companiile de stat să facă reforme, să își îmbunătățească eficiența. Altfel nu își mai pot crește salariile, dacă au pierderi sau dacă au arierate. Iarăși e un lucru bun ce ține de natura reformelor structurale. Cumva trebuie să restructurăm, să eficientizăm sectorul companiilor de stat. Altfel, dacă ne uităm pe proiecțiile bugetare pentru anul acesta și pentru anii următori aș spune că un semn mare de întrebare îl am legat de modul în care se face ajustarea fiscală până în 2024. Guvernul își propune ca în 2024 deficitul bugetar să ajungă sub 3% din PIB. Probabil că asta este înțelegerea cu Comisia Europeană. Dar de unde suntem și până la 3% din PIB e cale lungă.

Reporter: Nu se specifică nicăieri cum va fi făcută această scădere. Ce semnal va fi acest lucru pentru Comisia Europeană și pentru investitorii străini care se uită exact la acest deficit structural? Sunt niște semne de întrebare acolo. Ce vor însemna pentru ei?

I.D: Dacă ne uităm pe cifre, pe proiecțiile pe care guvernul le-a făcut acum pe termen mediu, până în 2024, vedem că ajustarea s-ar produce doar pe partea de cheltuieli. Dacă ne uităm, partea de venituri din taxe și impozite proiectate rămâne constantă până în 2024 ca procent din PIB. Veniturile cresc în linie cu dinamica economică, în linie cu PIB-ul. În timp ce cheltuielile scad masiv, în special cheltuielile de personal, cheltuielile de asistență socială, cheltuielile cu bunuri și servicii. Ca procent din PIB ele scad foarte mult. De exemplu, la cheltuielile de personal de la 10%-11% din PIB anul trecut, ele scad la 7% și ceva din PIB în câțiva ani. După mine asta e foarte greu de realizat, mai ales dacă nu știm ce e în spatele acestor proiecții sau dacă guvernul chiar intenționează ca aceasta să fie rețeta ajustării, să ajustăm doar cheltuielile și să nu îmbunătățim mai deloc partea de venituri, de colectare a taxelor și impozitelor.

Rep: Apropo de aceste cheltuieli cu salariile, vicepremierul Kelemen Hunor spunea recent că anul acesta nu se vor atinge de sporuri, de exemplu.

I.D: E clar că la mijloc e o decizie politică de coaliție. Dar dacă ne uităm pe proiecțiile de salarii, cheltuielile de personal, ca procent din PIB ele scad foarte mult în anii următori, iar ca sumă nominală, ele rămân și în 2021 și în 2022 la același nivel din 2020. După care, începând din 2023, 2024 cresc, dar foarte puțin. Mai mult sau mai puțin, proiecția de cheltuieli de personal până în 2024 arată o înghețare a cheltuielilor de personal la nivelul din 2020. Mi-e greu să cred că putem face lucrul ăsta. Nu avem informații cum facem lucrul ăsta.

Rep: La ce reforme ne putem aștepta în privința sistemelor de pensii?

I.D: Și cheltuielile cu asistența socială sunt proiectate să scadă destul de mult ca procent din PIB. În termeni nominali ele cresc, dar cu o dinamică mai mică decât PIB-ul, astfel încât să se producă o ajustare ca procent din PIB. În domeniul asigurărilor sociale, în domeniul pensiilor, cred că e necesar să luăm taurul de coarne. În primul rând trebuie găsită o soluție definitivă pentru pensiile speciale. Nu poți să continui cu două miliarde și ceva plătiți anual pe pensii speciale care nu au nicio legătură cu contributivitatea. Multe dintre ele nu au nicio legătură nici măcar cu bunul simț. Sunt pensii mult mai mari decât salariile pe care le-au avut și în același timp la vârste de 40 și ceva de ani. E sfidător. Cred că e un cuvânt chiar delicat. Trebuie găsită o soluție, mai ales că în același timp îngheți factura de salarii, pensiile normale bazate pe contributivitate nu le mai crești decât foarte puțin iar anul acesta deloc: nu poți să păstrezi un sistem atât de injust, în condițiile în care ceri solidaritate din partea celorlalți.

Rep: Cum vedeți bugetul acordat investițiilor? Acel procent de 5.5% din PIB, cel mai mare din istorie, poate părea o veste bună.

I.D: Aș zice că este o veste bună atât timp cât s-ar materializa și într-o execuție efectivă a acestor cheltuieli. Faptul că ai un spațiu bugetar foarte mic, chiar inexistent, ba dimpotrivă, ai nevoie să reduci deficitul bugetar, îți lasă la dispoziție o singură opțiune pentru investiții, anume să le faci din fonduri europene. Nu există altă opțiune. Sunt destul de încrezător că vom absorbi destul de mulți bani europeni. Pe de o parte pare că de anul trecut am îmbunătățit absorbția destul de bine, că cifrele au fost mult mai bune decât în anul anterior. Mai am un motiv pentru care sunt încrezător. Nu avem altă variantă. Nu există o altă variantă.
În plus, avem un atu care ne este foarte util. Avem foarte mulți bani alocați. Avem această suprapunere a bugetului multianual normal cu acest pachet Next generation EU, care ne aduce în total 80 de miliarde de euro în următorii șapte ani. Este o oportunitate colosală pentru România. Ca să ne dăm seama ce înseamnă, PIB-ul României este de în jur de 200 de miliarde de euro pe an. 80 de miliarde este o sumă enormă pentru o țară ca România. E 40% din PIB-ul de astăzi. Dacă ne gândim că e pe șapte ani, oricum avem alocați cam peste 5% din PIB în fiecare an în anii următori. Noi numai din fonduri europene avem 5% din PIB. Investițiile publice în anii anteriori au fost chiar și de 3%-4% din PIB. Noi avem din fonduri europene mai mult decât am cheltuit în ultimii ani cu toate investițiile publice. Aș spune că e o oportunitate de neratat.